Rusia a folosit pentru a treia oară racheta balistică cu rază medie de acțiune Oreshnik în conflictul din Ucraina, lansând-o în noaptea de 23 spre 24 mai asupra zonei Bila Tserkva, din regiunea Kiev. Atacul face parte dintr-un baraj masiv care a inclus aproximativ 90 de rachete și peste 600 de drone, marcând o nouă escaladare în războiul de uzură.
Potrivit președintelui Volodymyr Zelenski, racheta Oreshnik a lovit o zonă industrială la circa 80 de kilometri sud de capitala ucraineană. Deși a utilizat focoase inerte (blocuri de beton cinetice), atacul a provocat cel puțin două decese și zeci de răniți, afectând și infrastructura civilă.
A treia utilizare a unei arme strategice
Aceasta este a treia confirmare oficială a utilizării rachetei RS-26 Rubezh (denumită Oreshnik):
– Noiembrie 2024: Prima lansare, asupra orașului Dnipro.
– Ianuarie 2026: Lovitură asupra regiunii Lviv, la doar zeci de kilometri de frontiera poloneză.
– Mai 2026: Lovitură în apropiere de Kiev.
Analiștii observă o progresie geografică clară – de la est către vest, apoi către centru – ceea ce sugerează o strategie deliberată de creștere a presiunii psihologice asupra Ucrainei și a Occidentului. Spre deosebire de primele două atacuri, barajul din 23-24 mai a fost unul dintre cele mai dense din ultima perioadă, combinând rachete hipersonice, de croazieră și sute de drone.
Situația de pe front în mai 2026
În paralel cu atacurile asupra infrastructurii din spate, pe frontul terestru Rusia continuă ofensive lente și extrem de costisitoare în Donbas, în special în direcția Pokrovsk. Cu toate acestea, analizele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) și ale experților militari arată că Ucraina a reușit în aprilie și mai 2026 să recucerească teren în anumite sectoare și să lovească profund logistica rusă.
Utilizarea repetată a Oreshnik pare a fi mai degrabă un instrument de compensare a lipsei de succese decisive pe câmpul de luptă decât o dovadă de forță copleșitoare.
Implicații pentru securitatea României
Atacul are reverberații directe asupra României, stat membru NATO situat pe flancul sud-estic al Alianței.
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat „ferm” noua escaladare, calificând utilizarea rachetei Oreshnik drept „iresponsabilă” și „o amenințare la adresa securității europene”. Oficialii români subliniază riscul crescut de incidente transfrontaliere și de „spillover” al conflictului.
Principalele implicații pentru România sunt:
– Creșterea riscului la adresa bazei NATO de la Deveselu;
– Necesitatea accelerării programelor de apărare antiaeriană și anti-balistică;
– Presiune asupra securității Mării Negre și a rutelor de export ucrainene;
– Risc sporit de acțiuni hibride rusești pe teritoriul național și în Republica Moldova.
Experții de la București consideră că acest tip de atacuri normalizează treptat utilizarea armelor cu potențial nuclear în conflicte convenționale, ceea ce schimbă paradigma de securitate pe flancul estic.
Analiștii militari văd atacul din 23-24 mai ca pe o încercare a Kremlinului de a forța Ucraina la masa negocierilor din poziție de forță, combinând presiunea militară cu terorismul psihologic. Totuși, repetarea utilizării Oreshnik cu focoase inerte sugerează și limitele reale ale Rusiei în ceea ce privește muniția de înaltă precizie.
