Deși oficialii americani încearcă să impulsioneze o eventuală reluare a negocierilor de pace între Moscova și Kiev, recentele declarații ale liderilor ruși indică o lipsă totală de disponibilitate din partea Kremlinului pentru încetarea conflictului. O analiză aprofundată a publicației Kyiv Post arată că războiul nu mai este doar un instrument de politică externă, ci a devenit o necesitate structurală absolută pentru supraviețuirea actualului regim politic de la Moscova.
Recent, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat intenția fermă a Washingtonului de a intensifica eforturile diplomatice în următoarele săptămâni pentru a aduce cele două părți la masa tratativelor. Rubio a recunoscut totodată existența unor „linii roșii” extrem de dificil de conciliat, dar a subliniat că administrația americană este dispusă să caute orice oportunitate pentru a da un impuls negocierilor, la solicitarea președintelui Donald Trump. Cu toate acestea, Kyiv Post subliniază că încercările anterioare de mediere s-au tradus adesea prin presiuni exercitate aproape exclusiv asupra Ucrainei, în vederea unor concesii teritoriale majore, în timp ce Rusia și-a continuat imperturbabil ofensiva militară, distrugând sistematic localități din regiunea Donbas (precum Pokrovsk, Kostiantinivka, Mirnohrad) și vizând neîncetat infrastructura civilă a Kievului.
Conform analizei, cauza principală a prelungirii conflictului nu mai este dictată de evoluția situației de pe front, ci de dinamica internă, complexă, a puterii din Rusia.
Viziunea lui Putin asupra Ucrainei: Nerecunoașterea și „De-ucrainizarea”
Într-un discurs recent susținut în fața personalului militar (la 27 iulie), președintele Vladimir Putin a reiterat, cu o sinceritate rară, poziția sa fundamentală conform căreia ucrainenii nu reprezintă o națiune distinctă. Liderul de la Kremlin a criticat dur conducerea de la Kiev pentru promovarea unei identități naționale separate, numind însăși existența ucrainenilor ca națiune titulară în Ucraina o „prostie totală” și un „absurd complet”.u
Această retorică nu este doar simbolică, notează Kyiv Post, ci justifică direct acțiunile brutale ale Rusiei în teritoriile ocupate. Acolo, administrațiile impuse de Moscova desfășoară o politică activă, planificată și metodică de „de-ucrainizare”. Elitele locale – primari, oameni de afaceri, lideri culturali care refuză colaborarea – au fost sistematic eliminate, înlocuite cu oficiali și profesori aduși din Rusia. Limba și cultura ucraineană sunt suprimate prin măsuri represive severe, utilizarea limbii ucrainene putând atrage consecințe letale sau tortură. Aceste acțiuni corespund, potrivit publicației, unui plan conturat încă de la începutul invaziei de strategii apropiați Kremlinului, care preconizau eliminarea a cel puțin două milioane de ucraineni considerați „imposibil de reeducat”.
Normalizarea stării de război și reabilitarea stalinismului
Mai mult, declarațiile liderului de la Kremlin sugerează o încercare clară și susținută de a normaliza starea de război în rândul populației ruse. Putin a exprimat public îngrijorarea că rușii, odată încheiat conflictul, și-ar putea pierde „sentimentul de unitate” și utilitatea resimțită acum prin susținerea efortului de război. Într-o declarație anterioară adresată mamelor soldaților căzuți, Putin a sugerat chiar că moartea pe front le-a dat acestora un scop, o alternativă la o viață irosită în provincie.
Jurnalistul rus Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, argumentează că regimul actual folosește conflictul ca principal și, probabil, singur instrument viabil de mobilizare și control social. Muratov trasează paralele cu narativele istorice ale celui de-al Doilea Război Mondial, sugerând că Putin folosește conflictul actual pentru a obține propria sa „victorie” istorică și pentru a reabilita, indirect, metodele regimului stalinist. Războiul a amuțit criticile interne legate de inegalitățile sociale și corupția oligarhilor, permițând adoptarea unor legi draconice care înăbușă orice formă de opoziție.
Condițiile inacceptabile impuse de Moscova
La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat recent, într-un interviu pentru agenția TASS, o serie de cerințe considerate maximaliste și nerealiste pentru orice potențiale negocieri. Printre acestea se numără oprirea oricărui sprijin financiar și militar occidental pentru Ucraina și recunoașterea internațională a tuturor anexărilor teritoriale dictate de Moscova (inclusiv a teritoriilor pe care armata rusă nu le mai controlează). Mai mult, Lavrov a respins implicarea SUA ca mediator, a calificat propunerile occidentale drept „ultimatumuri” și a acuzat direct Occidentul că duce un război delegat împotriva Rusiei.
Analiștii consultați de Kyiv Post concluzionează că aceste poziții oficiale demonstrează fără echivoc că Rusia nu caută o rezolvare pașnică, ci o escaladare. În contextul în care războiul a permis Kremlinului să consolideze un control intern absolut, o eventuală pace ar expune regimul la o criză profundă, cu presiuni economice și sociale majore: o economie sufocată de sancțiuni, o inflație accelerată, o creștere a criminalității și problema gestionării a sute de mii de veterani, alături de pierderi umane estimate la aproape 1,5 milioane de persoane. Astfel, concluzionează analiza, continuarea ostilităților pare să rămână singura opțiune viabilă pentru regimul Putin, indiferent de prețul plătit pe plan internațional.
