Franța a trecut sâmbătă, 17 octombrie, prin cea mai tensionată zi de proteste din această toamnă. Între 550.000 de oameni, potrivit ministrului de Interne, Laurent Nuñez, și 800.000, potrivit organizatorilor, au ieșit în stradă împotriva scumpirilor. Primăriile din Limoges, Marsilia și Lille au fost atacate, iar autoritățile au anunțat aproximativ 400 de persoane reținute.
Mobilizarea a reunit elevi de liceu, studenți, sindicaliști și foști membri ai mișcării „Vestele galbene”. Protestatarii reclamă costul ridicat al vieții, inegalitățile sociale și starea serviciilor publice, în special a școlilor.
Cifrele zilei: 550.000 sau 800.000 de manifestanți
Laurent Nuñez a prezentat bilanțul oficial sâmbătă seara, puțin înainte de ora 20:00 (ora Franței): 550.000 de participanți în toată țara, dintre care 110.000 la Paris, și aproximativ 400 de persoane reținute. Organizațiile de tineret, între care Uniunea studențească, au anunțat 800.000 de participanți. Sindicatul CGT comunicase la ora 17:00 o primă estimare de 500.000 de oameni, în 1.750 de adunări, apoi s-a aliniat la cifra organizatorilor.
Diferența dintre cele două numărători e obișnuită în Franța. Ministerul folosește datele poliției, iar organizatorii adună raportările din fiecare oraș. Ambele cifre depășesc însă cu mult estimarea serviciilor de informații din preziua protestului, care anticipau între 60.000 și 110.000 de manifestanți în afara Parisului și între 30.000 și 60.000 în capitală.
Autoritățile au mobilizat peste 10.000 de polițiști și jandarmi, dintre care cel puțin 5.000 la Paris. Prefectul poliției din capitală, Patrice Faure, interzisese manifestațiile în zonele din jurul Palatului Élysée, al sediului Guvernului și pe Champs-Élysées.
Primăriile, ținta violențelor
Cel mai grav incident a avut loc la Limoges, în centrul Franței. După încheierea manifestației, un grup a atacat clădirea primăriei și i-a dat foc. Potrivit prefecturii, incendiul era încă activ sâmbătă seara. Un martor citat de agenția AFP a spus că focul s-a extins într-o aripă a clădirii și a ajuns la acoperiș. Presa regională franceză a relatat că sala căsătoriilor și serviciul de stare civilă au fost distruse, că o parte din campanila clădirii s-a prăbușit și că mai multe mașini de poliție au fost incendiate în centrul orașului.
La Marsilia, câțiva protestatari au intrat în primăria din Portul Vechi. Imaginile filmate în clădire arată un bust al Mariannei, simbolul Republicii Franceze, aruncat la pământ, televizoare sparte și un slogan anarhist pictat pe un perete. Intrușii au fost blocați în hol și au fugit, fără să fie răniți. În același oraș a fost atacat un post al poliției municipale, iar câteva zeci de magazine din centru au fost jefuite. Primarul Benoît Payan a cerut întăriri și explicații.
La Lille, manifestanții au forțat mai multe intrări ale primăriei, iar unii au pătruns în birouri. Primarul Arnaud Deslandes a transmis că mobilierul a fost distrus, dar că niciun angajat nu a fost rănit. Câteva sute de persoane s-au confruntat apoi cu forțele de ordine, iar poliția a folosit gaze lacrimogene. Autoritățile au anunțat avarii și la primăria din Grenoble. La Bordeaux, reședința prefectului a fost devastată, potrivit prefectei Sophie Brocas, iar unitatea de intervenție RAID a fost trimisă în oraș.
Paris, Lyon și celelalte orașe
La Paris, tensiunile au început dimineața. Aproximativ o sută de persoane au atacat sediul televiziunii CNews și au spart geamurile. Prefectura de Poliție a anunțat 61 de rețineri la ora 11:00, dintre care 21 în fața CNews, și aproape 600 de controale preventive. Cele mai multe rețineri au fost făcute pentru echipamente interzise: cagule, mănuși de protecție sau arme. Până la ora 18:00, numărul celor reținuți în capitală ajunsese la 191, potrivit prefecturii. Primarul Emmanuel Grégoire a spus că „străzi întregi au fost devastate metodic”.
La Lyon, unde ministerul a numărat 20.000 de manifestanți, poliția a dispersat cu grenade lacrimogene aproape 300 de persoane adunate în fața Universității Lyon 3, iar mai târziu a folosit un tun cu apă. Un birou de turism din Piața Bellecour a fost incendiat, iar primarul Grégory Doucet a numit ce s-a întâmplat o tragedie.
La Toulon, doi polițiști au fost răniți de proiectile, după ce manifestanți violenți au demontat barierele unui târg de Crăciun și le-au folosit împotriva forțelor de ordine, potrivit autorităților locale. La Caen, oficialii au raportat jafuri, un compresor folosit pentru a forța poarta unei unități de poliție și două vehicule ale poliției avariate. La Saint-Étienne, un bărbat de aproximativ 20 de ani și-a pierdut o mână după ce a încercat să ridice o grenadă a poliției. Marșuri ample au avut loc și la Nantes (20.000 de oameni), Brest (15.000) și Rennes (10.000), potrivit Ministerului de Interne.
Guvernul acuză extrema stângă
Încă de la prânz, cabinetul ministrului de Interne avertiza că probabilitatea ca extrema stângă să provoace degenerarea marșurilor era foarte mare și că prefecții au primit instrucțiuni să acționeze cu fermitate maximă. Seara, premierul Sébastien Lecornu a scris că „grupuri de ultrastânga au organizat violența în mai multe orașe”. Lecornu a spus că unii au vrut ca ziua să fie o încălzire înaintea alegerilor prezidențiale și a promis că va merge mai departe cu proiectul de lege „casseurs-payeurs”, prin care cei care distrug plătesc pagubele.
Premierul i-a răspuns și lui Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului Franța Nesupusă, care îi acuzase pe șefii poliției pentru haosul de la Paris. Lecornu a numit acuzația o inversare periculoasă și cinică a responsabilităților. Guvernul acuză de mai multe săptămâni Franța Nesupusă că alimentează protestele, acuzație pe care partidul o respinge. Marine Le Pen a vorbit despre o luare de ostatici de către extrema stângă, iar lidera ecologiștilor, Marine Tondelier, a criticat doctrina de ordine publică a guvernului.
Președintele Emmanuel Macron făcuse vineri, de la Bruxelles, un apel la calm. El a spus că dreptul de a manifesta este respectat pe deplin, dar trebuie să vină cu respect față de oameni și bunuri.
Cum a pornit mișcarea: de la liceele din suburbii la „Vestele galbene”
Valul de proteste a început luna trecută în liceele din suburbiile sărace din nordul Parisului. Elevii au protestat timp de patru săptămâni față de lipsa profesorilor, clasele supraaglomerate și clădirile degradate. Nemulțumirea s-a extins apoi la scumpirea carburanților și a energiei și la planurile de austeritate ale guvernului.
Pentru ziua de 17 octombrie, apelurile de pe rețelele sociale au readus în stradă mișcarea „Vestele galbene”. Aceasta a apărut în noiembrie 2018 ca reacție la majorarea taxelor pe motorină și s-a transformat în luni de proteste săptămânale împotriva costului vieții. Mișcarea s-a stins după ce Macron a acceptat reduceri de taxe de miliarde de euro.
Contextul politic și economic amplifică tensiunea. Macron se apropie de finalul celui de-al doilea mandat, iar alegerile prezidențiale sunt programate anul viitor. Guvernul Lecornu încearcă să treacă un buget de austeritate printr-un parlament fără majoritate, în timp ce costurile de împrumut ale statului francez au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Jordan Bardella, președintele partidului de extremă dreapta Rassemblement National, aflat în fruntea sondajelor, anunțase joi că se teme de o zi de haos.
Bilanțul a patru săptămâni de proteste: răniți și anchete
Premierul Lecornu a declarat joi că, de la începutul protestelor, au fost răniți 937 de polițiști și jandarmi, 248 de elevi și 149 de angajați din școli. Lecornu a spus că mișcarea elevilor se transformă într-un val de violență urbană.
Forțele de ordine sunt, la rândul lor, criticate. Un adolescent de 15 ani și-a pierdut un ochi după ce a fost lovit de un proiectil de cauciuc tras de poliție, iar un băiat de 14 ani și-a pierdut o mână după ce a ridicat o grenadă asurzitoare. După aceste cazuri, Franța a suspendat folosirea unor tipuri de grenade la manifestațiile elevilor. Laurent Nuñez a anunțat în Senat 36 de anchete deschise pentru presupuse violențe ale polițiștilor, dintre care patru privesc răni care au provocat mutilări. Vineri, Nuñez a avertizat că grenadele ar putea fi folosite din nou sâmbătă, dacă vor exista violențe urbane grave.
Protestele au trecut granița, în Belgia
Câteva sute de persoane au manifestat sâmbătă și la Bruxelles și Liège, în Belgia, tot împotriva scumpirilor. La Bruxelles, poliția a folosit gaze lacrimogene în fața Bursei, în centrul orașului, și a reținut aproximativ zece persoane. Tomberoane, trotinete și cel puțin trei mașini au fost incendiate. La Liège, poliția a folosit un tun cu apă. Ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a condamnat violențele, pe care le-a descris ca fiind organizate și repetate.
În Franța, premierul Lecornu a anunțat că guvernul merge mai departe cu proiectul de lege „casseurs-payeurs”. Pagubele de la primăria din Limoges nu fuseseră încă evaluate sâmbătă seara, când pompierii se aflau încă la fața locului.
