Legea cere certificatul de urbanism în 15 zile, la Iași a durat patru ani. Al doilea dezvoltator mută procesul cu Primăria la BucureștiImperia Divizia Construcții SRL, firma dezvoltatorului ieșean Paul Avătăji, a chemat în judecată Consiliul Local și Municipiul Iași la Tribunalul București. Societatea cere anularea parțială a Hotărârii de Consiliu Local nr. 163 din 1999, actul prin care Iașul și-a aprobat regulamentul de urbanism aferent Planului Urbanistic General (PUG), aplicat și astăzi. Pentru ca dosarul să ajungă în Capitală, firma și-a mutat sediul social din Aroneanu la București, în februarie 2026.
Acțiunea a fost depusă la finalul lunii iulie și nu are încă primul termen de judecată, potrivit Ziarului de Iași, care a relatat primul cazul. Avătăji este al doilea dezvoltator ieșean care alege această rută. Primul a fost Cristin Zămoșteanu, ale cărui firme au câștigat deja pe fond trei dintre cele patru dosare soluționate până acum la București.
Un hectar de „grădini și scuaruri” care nu au existat niciodată
Miza procesului este un teren de 10.767 mp de pe bulevardul Nicolae Iorga, în apropierea Gării Nicolina. PUG-ul din 1999 îl încadrează în zona P1a, rezervată grădinilor, scuarurilor și fâșiilor plantate publice. În cartea funciară, terenul figurează ca intravilan curți-construcții, categoria în care firma spune că l-a cumpărat. Primăria nu a amenajat acolo niciun spațiu verde.
„Terenul este încadrat nelegal în zona P1a, întrucât nu a avut niciodată această funcțiune, nu constituie domeniu public al municipalității și nu a fost declarat de utilitate publică, iar în prezent imobilul este un câmp neamenajat.”
Paul Avătăji, asociat și administrator al Imperia Divizia Construcții
Dezvoltatorul evaluează prejudiciul la peste 3 milioane de euro, adică diferența de preț dintre un hectar de spațiu verde și un hectar de teren construibil în aceeași zonă.
Câștig la Tribunal, pierdere definitivă la Curtea de Apel
Litigiul are un prim capitol consumat la Iași. Pe când avea încă sediul lângă oraș, Imperia a cerut instanței să oblige Primăria să scoată terenul din Registrul local al spațiilor verzi. Tribunalul Iași i-a dat dreptate și a dispus radierea celor 10.767 mp din registru. Curtea de Apel Iași a întors integral soluția în recurs și a respins acțiunea ca inadmisibilă. Decizia este definitivă.
Întrebat dacă mutarea sediului ține de încrederea în instanțele locale, Avătăji a negat. El a invocat diferențele de practică judiciară dintre instanțe din zone diferite ale țării și a spus că firma a vrut ca situația să fie analizată „și dintr-o altă perspectivă jurisprudențială”. Dezvoltatorul a formulat miza în termenii proprii: dacă un teren privat poate rămâne, după mai bine de 25 de ani, afectat unei funcțiuni publice pe care autoritatea nu a materializat-o niciodată.
Precedentul Zămoșteanu: șapte procese la București, 53 de plângeri la ISC
Metoda a fost testată în 2025. Reporter de Iași a relatat atunci că M.Chim și MCM Properties, firmele lui Cristin Zămoșteanu, și-au mutat sediile la București după ce Primăria Iași le eliberase, în octombrie 2024, mai multe certificate de urbanism. Firmele au deschis apoi șapte procese la Tribunalul București. Dezvoltatorul reclama că, în cazul unor proiecte avansate, Primăria a invocat brusc „modificări legislative” și i-a cerut avize noi și refacerea unor PUZ-uri deja aprobate în Consiliul Local.
Bilanțul de acum arată astfel: trei dosare câștigate pe fond, total sau parțial, trei aflate încă la prima instanță și unul pierdut. Primăria a declarat recurs într-unul dintre dosarele pierdute.
În iulie 2025, aceleași două firme au depus 53 de plângeri la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) pentru acte de urbanism cerute între 2022 și 2025 și neeliberate, a relatat Reporter de Iași. Una dintre plângeri privește un teren din strada Ciurchi, unde Primăria are în plan un parc de 30 de ani. Parcul nu a fost amenajat, iar destinația terenului nu a fost schimbată. Argumentul lui Avătăji de pe bulevardul Nicolae Iorga repetă aproape punct cu punct situația din Ciurchi.
Relația dintre dezvoltator și administrația locală a trecut și prin alte faze. Primarul Mihai Chirica și Cristin Zămoșteanu sunt inculpați într-un dosar al DIICOT Iași care vizează, între altele, autorizarea unor investiții ale dezvoltatorului. Amândoi beneficiază de prezumția de nevinovăție.
30 de zile în lege, patru ani la ghișeu
Până în august 2026, legea obliga primăriile să elibereze un certificat de urbanism în cel mult 30 de zile. Dosarele ajunse în instanțele ieșene descriu alt calendar.
Soții Maria și Gheorghe Ciornia au cerut în iulie 2020 autorizație pentru extinderea unei case din strada Fraților, în Copou. Termenul legal expira în august 2020. Familia a primit documentul în februarie 2024, după un proces purtat între martie 2022 și noiembrie 2023. În aprilie 2025, Tribunalul Iași le-a acordat despăgubiri de 180.000 de lei pentru scumpirea materialelor și a manoperei și pentru lipsa de folosință a locuinței, au relatat 7IAȘI și Reporter de Iași. Instanța a stabilit plata în sarcina secretarului general al municipiului, Denisa Ionașcu.
Firma Isconpro SRL a depus în octombrie 2022 un dosar complet pentru certificatul de urbanism necesar renovării unui spațiu de birouri din Nicolina, cumpărat cu credit bancar. A așteptat 14 luni. Printr-o decizie din 2 iulie 2024, Tribunalul a obligat Primăria să îi plătească 70.000 de lei, echivalentul ratelor achitate pentru un spațiu pe care firma nu l-a putut folosi, a relatat Reporter de Iași.
Life Plus SRL a cerut în septembrie 2022 un certificat de urbanism pentru supraetajarea unui bloc din Copou. Primăria nu a răspuns și nu a depus întâmpinare nici în procesul care a urmat. Instituția a reacționat abia după ce instanța a obligat-o să soluționeze cererea: a declarat recurs pe 15 ianuarie 2024.
Niculina Apostol a cerut pe 7 octombrie 2022 un certificat de urbanism pentru un teren din Podu de Piatră. Peste 320 de zile mai târziu, actul nu fusese emis. Reporter de Iași compara atunci așteptarea medie de 10 luni de la Iași cu patru orașe mari care eliberau același document în trei zile.
O familie din Țicău a cerut în 2023 certificatul de atestare a edificării, fără de care casa nu poate fi intabulată. A câștigat în instanță în februarie 2025. În noiembrie 2025, Primăria tot nu emisese actul, iar familia a deschis un nou proces, în care cere amendarea primarului pentru neexecutarea sentinței, a relatat 7IAȘI. În mai 2026, Reporter de Iași a documentat cazul unui ieșean care primise primul certificat de urbanism în 2019 și aștepta încă, după șapte ani, autorizația pentru o casă.
Un studiu al Băncii Mondiale, citat de Apix.ro, a pus cifre pe fenomen. La Iași, aprobarea unei lucrări durează minimum 382 de zile. La Oradea durează 53. Dintre cele nouă orașe mari analizate, Iașul s-a clasat pe ultimul loc.
„Neeliberare act în termen”
O ordonanță din aprilie 2025 a mutat răspunderea pe umerii primarului, ca persoană fizică. ISC constată întârzierea și aplică direct amenda, fără act de control prealabil. Mihai Chirica a fost amendat de două ori, cu 10.000 și cu 5.000 de lei, pentru neeliberarea în termenul de 30 de zile a două certificate de urbanism. Primarul le-a contestat pe amândouă în instanță.
Amenda de 10.000 de lei a fost aplicată pe 9 octombrie 2025 și comunicată pe 13 octombrie. Certificatul întârziat patru luni a fost eliberat în următoarele 12 zile. Adrian Morariu, șeful ISC Iași, a explicat mecanismul fără echivoc: „Legea nu prevede altfel, este contravenție la primar”. În plângerea depusă la Judecătoria Iași pe 3 noiembrie 2025, Chirica a susținut că cererea „nu a fost înaintată niciodată primarului” pentru semnare.
PUG-ul din 1999, expirat în 2009 și prelungit de atunci
Planul pe care Avătăji îl atacă la București a fost aprobat în 1999 pentru zece ani. Actualizarea a pornit în 2008 și nu a fost finalizată. De atunci, valabilitatea vechiului plan a fost prelungită succesiv, ultima dată până la 31 decembrie 2026. Primăria a semnat în 2023 contracte pentru mai multe PUZ-uri care urmau să alimenteze noul PUG. Până în august 2026, niciunul nu fusese finalizat. Municipalitatea pregătește acum licitații noi, în valoare de peste 9,3 milioane de lei.
Ce schimbă Codul urbanismului, în vigoare din 25 august
Legea nr. 169/2026, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 10 august și se aplică din 25 august 2026. Codul abrogă Legea 50/1991 și Legea 350/2001, cele două acte în baza cărora s-au judecat toate cazurile de mai sus.
Principalele prevederi privind termenele
- Certificatul de urbanism are acum cinci tipuri, cu termene de emitere între 5 și 15 zile lucrătoare. Pentru construire, termenul este de 15 zile lucrătoare, față de 30 de zile calendaristice în vechea lege.
- Un dosar incomplet trebuie semnalat solicitantului în cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrare, cu toate deficiențele comunicate o singură dată. Termenul de completare nu poate depăși trei luni.
- Aprobarea tacită devine regulă: un aviz pentru care instituția nu răspunde în termen și nu emite un refuz motivat se consideră acordat. Excepțiile vizează instituțiile din apărare, ordine publică și securitate națională.
- Nerespectarea termenelor legale și solicitarea de avize nejustificate apar printre contravențiile noi.
- Primăriile trebuie să organizeze comisii locale de avizare integrată în 45 de zile lucrătoare de la publicarea codului, adică până la jumătatea lunii octombrie.
- Certificatele de urbanism deja emise își păstrează valabilitatea, iar procedurile începute înainte de 25 august rămân, în general, sub legea veche.
Pentru PUG-uri, articolul 573 impune actualizarea planurilor mai vechi de șapte ani până la 25 august 2029. Primăriile care ratează termenul pierd accesul la fonduri publice, rambursabile sau nerambursabile. Planurile existente, inclusiv cele prelungite, rămân valabile până la aprobarea documentației noi, în limita aceluiași termen. Pentru Iași, noul cod mută astfel scadența PUG-ului din 1999 de la 31 decembrie 2026 la 25 august 2029.
Planul urbanistic al orașului va împlini atunci 30 de ani. Terenul de pe bulevardul Nicolae Iorga figurează în el ca grădină publică de 27 de ani.
