Prezența Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, la un summit oficial în Ucraina a readus în discuție problema lipsei unei legislații privind parteneriatul civil în România. Criticul de teatru Iulia Popovici, fostă consilieră în Ministerul Culturii, a afirmat public că parteneriatul civil funcționează de facto, dar exclusiv pentru persoanele aflate în poziții de putere, în timp ce restul cetățenilor sunt privați de drepturi de bază.
Vizita Mirabelei Grădinaru la Kiev, la cel de-al șaselea Summit al Primelor Doamne și al Primilor Domni, organizat la invitația Olenei Zelenska, a generat dezbateri în spațiul public, notează Ziare.com. Administrația Prezidențială a comunicat oficial că participarea a coincis cu Ziua Independenței Ucrainei, vizând teme legate de reziliența societăților în perioade de criză.
În acest context, Iulia Popovici a criticat ceea ce ea consideră a fi o dublă măsură aplicată de statul român. Într-o postare pe rețelele de socializare, fosta consilieră a Ministerului Culturii a susținut că „parteneriatul civil e recunoscut pentru o secțiune mică de privilegiați (…) pentru care poziția socială transcende limitele legii”. Popovici a subliniat contrastul dintre posibilitatea partenerei președintelui de a participa oficial la un summit internațional și situația cuplurilor obișnuite, nerecunoscute juridic, care nu pot lua decizii medicale unul pentru celălalt sau nu pot accesa credite bancare comune. „Pentru cine a reușit în viață, României nu-i pasă de detalii legaliste”, a adăugat aceasta, citată de Ziare.com.
Demersuri blocate pentru legalizarea parteneriatului civil
Dezbaterea are loc în contextul în care România rămâne printre ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu oferă nicio formă de recunoaștere legală cuplurilor formate în afara căsătoriei. Recent, o petiție cu peste 100.000 de semnături a fost depusă la Parlament, solicitând o lege a parteneriatului civil care să includă atât cuplurile heterosexuale, cât și pe cele formate din persoane de același sex.
Alina Greavu, directoare strategică a campaniei „Parteneriat Civil Acum”, a explicat că solicitările vizează drepturi fundamentale, nu privilegii. „Vorbim despre dreptul unor oameni care locuiesc împreună (…) de a beneficia de o pensie de urmaș, de protecție a bunurilor comune”, a declarat Greavu, oferind exemplul personal al mamei sale, al cărei partener de peste 10 ani nu a putut lua decizii medicale pentru ea în timpul unei operații, din cauza lipsei unui cadru legal.
Subiectul a fost atins recent și pe plan politic, în urma unei inițiative a partidului AUR, condus de George Simion. Formațiunea a propus introducerea în legea integrității a obligației de a depune declarații de avere și pentru persoanele aflate într-o „relație asemănătoare cu cea dintre soți” cu demnitarii.
Deși inițiativa fusese privită inițial ca un posibil prim pas spre recunoașterea familiilor de facto de către asociațiile de profil, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins amendamentul. CCR a motivat că statul nu poate impune obligații juridice unor parteneri atât timp cât relația lor nu este reglementată și recunoscută oficial de lege.
Ulterior deciziei CCR, AUR a reintrodus amendamentul, restrângând însă vizarea exclusiv asupra „partenerului de viață de sex opus”, cu condiția ca relația să fie asumată public de către demnitar.
