Péter Magyar, fostul aliat transformat în inamicul numărul unu al lui Viktor Orbán, a câștigat alegerile parlamentare de duminică din Ungaria, provocând un șoc politic istoric. După 16 ani de control absolut al partidului Fidesz, victoria liderului TISZA rescrie viitorul politic al țării și relația Budapestei cu Uniunea Europeană. De ce au votat maghiarii schimbarea și, mai ales, cine este cu adevărat viitorul premier?
Până în luna februarie a anului 2024, Péter Magyar (45 de ani) era un nume cunoscut mai degrabă în cercurile restrânse ale puterii de la Budapesta. Avocat de profesie și fost soț al ministrului Justiției, Judit Varga, el a beneficiat din plin de avantajele regimului, ocupând funcții bănoase în consiliile de administrație ale mai multor companii de stat.
Totul s-a rupt odată cu scandalul grațierii unui complice într-un caz de pedofilie, scandal care a dus la demisia președintei Katalin Novák și a soției sale. În acel moment, Magyar nu doar că a rupt tăcerea, ci a aruncat în aer liniștea Fidesz. A ieșit public și a expus mecanismele de corupție, șantaj și propagandă ale „statului mafiot”, așa cum l-a numit el însuși.
O campanie pe străzi, împotriva aparatului de stat
Ascensiunea sa ulterioară a fost fulminantă și a sfidat toate regulile politice din țara vecină. Fără acces la mass-media tradițională, complet aservită aparatului guvernamental, Magyar a mizat pe rețelele sociale și pe un turneu neobosit prin toate colțurile țării.
A scos inițial sute de mii de oameni în străzile din Budapesta, iar duminică a reușit ceea ce opoziția tradițională – mereu fragmentată și ineficientă – a eșuat sistematic să facă din 2010 încoace: a convins electoratul dezamăgit din afara capitalei. A canalizat furia populației față de inflația galopantă, calitatea slabă a serviciilor publice și corupția sistemică.
Ce a promis viitorul premier
Platforma partidului său, TISZA (Respect și Libertate), a fost construită pe promisiuni concrete și măsuri de tăiere în carne vie, vizând direct structura de putere construită de Viktor Orbán. Printre cele mai importante puncte din programul cu care a câștigat alegerile se numără:
Deblocarea fondurilor europene și aderarea la EPPO: Magyar a promis că primul său act va fi aderarea Ungariei la Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi. Aceasta este condiția principală pentru a debloca cele aproximativ 21 de miliarde de euro din fondurile UE, înghețate în prezent din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție.
Limitarea puterii premierului: Pentru a preveni repetarea unui regim autoritar, TISZA vrea modificarea Constituției pentru a limita mandatul prim-ministrului la maximum două legislaturi (8 ani).
Reforma în Sănătate și Educație: Dublarea alocărilor bugetare pentru aceste sectoare. Spitalele maghiare se confruntă cu o criză acută de personal și infecții nosocomiale, în timp ce profesorii au protestat ani la rând din cauza salariilor mizere.
Demontarea oligarhiei: Promisiunea de a recupera activele statului, companiile strategice și terenurile agricole trecute în ultimul deceniu în proprietatea apropiaților Fidesz prin fundații „de interes public”.
Impactul dincolo de granițe
Pentru București, Bruxelles și restul cancelariilor europene, o schimbare de guvern la Budapesta înseamnă, în primul rând, o resetare a relațiilor diplomatice.
Magyar se declară un conservator de centru-dreapta, patriotic, dar profund pro-european. Chiar dacă este probabil să mențină o linie dură pe tema migrației ilegale – un subiect sensibil pentru electoratul maghiar – viitorul premier a dat asigurări că va readuce Ungaria în curentul principal al politicii externe a UE. Asta înseamnă abandonarea „flirtului” diplomatic cu Moscova și o abordare constructivă în ceea ce privește sprijinul blocului comunitar pentru Ucraina, punând capăt erei politicii de veto practicată de predecesorul său.
