Luni, 18 mai 2026, președintele Nicușor Dan a convocat noi consultări la Cotroceni cu reprezentanții formațiunilor parlamentare, în încercarea de a identifica o majoritate capabilă să preia guvernarea. Declarațiile publice formulate la finalul rundelor de negocieri indică un blocaj instituțional: liderii USR și PNL resping categoric instalarea unui cabinet format din specialiști neafiliați, argumentând că o astfel de formulă ar permite Partidului Social Democrat (PSD) să controleze deciziile din Parlament fără a-și asuma responsabilitatea executivă.
Delegația USR, coordonată de primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, a prezentat șefului statului o poziție rigidă în privința formării noii structuri guvernamentale. Reprezentanții partidului consideră că actuala configurație parlamentară face imposibilă o colaborare cu PSD pentru implementarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia conducerii USR are la bază acțiunile recente din Legislativ. Dominic Fritz a explicat oficial motivele refuzului:
„Am reiterat punctul nostru de vedere că după ce PSD a făcut majoritate cu partidul extremist AUR nu mai există o bază de încredere care să ne permită să intrăm într-un nou guvern cu PSD. Nu mai există o bază de încredere că putem face reformele la care se așteaptă românii.”
Până la clarificarea situației, strategia USR se axează pe trei direcții de acțiune administrativă și legislativă:
Gestionarea interimatului: Miniștrii USR în funcție își continuă activitatea pentru a menține stabilitatea ministerelor și a proiectelor curente.
Activitatea parlamentară: Formațiunea va depune inițiative legislative necesare pentru atragerea fondurilor europene.
Poziționarea politică: În eventualitatea în care PSD formează o nouă majoritate, USR a confirmat trecerea imediată în opoziție.
De ce un guvern tehnocrat este considerat ineficient în actuala criză politică
Un aspect central al acestor consultări la Cotroceni a fost respingerea asumată a conceptului de guvern tehnocrat. Din perspectivă analitică, guvernele de specialiști (precum cel condus de Dacian Cioloș în 2015) se confruntă frecvent cu un deficit de susținere legislativă. Fără un aparat de partid solid în spate, miniștrii independenți depind de votul unor formațiuni care le pot respinge proiectele de reformă în orice moment.
Liderul delegației USR a sancționat public această variantă de lucru, subliniind riscul transferului de influență către partidele mari, în special PSD:
„Este o criză eminamente politică, tocmai de aceea și răspunsul trebuie să fie politic. Soluția nu poate să fie decât politică, de aceea nu vom susține un guvern tehnocrat, pentru că am sparge relația între responsabilitate politică și putere politică. Nu vom putea susține un guvern paravan pentru ca PSD să controleze în continuare puterea.”
Din punct de vedere administrativ, tăierea privilegiilor și reformarea aparatului bugetar – obiective declarate ale formațiunilor de dreapta – necesită voturi pe care o majoritate de conjunctură nu le-ar oferi unui cabinet tehnocrat.
Fără majoritate parlamentară: Pozițiile PNL, PSD și AUR
Argumentele formulate de USR rezonează și cu deciziile luate în interiorul Partidului Național Liberal. Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj clar privind refuzul validării unui executiv tehnocrat din care ar face parte membri sau apropiați ai PSD. Această sincronizare a mesajelor pe zona de dreapta a eșichierului politic limitează sever opțiunile președintelui Nicușor Dan de a nominaliza un premier independent.
În contrast, liderii PSD și AUR, Sorin Grindeanu și George Simion, au comunicat deschis intenția de a prelua portofoliile guvernamentale. Ambele formațiuni revendică accesul la resursele executive, sugerând posibilitatea formării unei majorități tacite sau a unui guvern minoritar susținut punctual în Parlament.
