Impasul politic actual privind formarea unui nou executiv are cauze directe legate de refuzul semnării unui document asumat de toate partidele implicate. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat public că eșecul recentelor negocieri pentru guvern este responsabilitatea directă a Partidului Social Democrat. Afirmațiile vin în contextul în care consultările de la Palatul Cotroceni s-au încheiat fără desemnarea unui prim-ministru, președintele constatând oficial lipsa unei majorități clare.
Disensiunile dintre formațiunile pro-europene (PNL, USR, UDMR și PSD) au atins punctul critic în momentul stabilirii garanțiilor politice. Conform reprezentanților UDMR, problema centrală nu a fost nominalizarea premierului, ci refuzul social-democraților de a garanta implementarea unor măsuri publice prin semnarea unui acord prealabil.
Prezent duminică seara într-o emisiune televizată, Csoma Botond a detaliat mecanismul prin care discuțiile au fost sistate.
„Cea mai mare problemă a fost că colegii noștri de la Partidul Social-Democrat n-au acceptat ideea de a avea un acord reciproc. Să avem un acord pe măsurile de guvernare și indiferent cine va merge la Palatul Victoria. Aici a fost cea mai mare problemă. PSD nu a acceptat. Eu, da, așa cred că blocajul vine de la Partidul Social Democrat”, a afirmat liderul deputaților UDMR la postul Digi24.
Din punct de vedere tehnic, lipsa unui astfel de document permite unui eventual guvern minoritar să renunțe ulterior la reformele convenite verbal cu partenerii de discuție, motiv pentru care blocul de centru-dreapta solicită garanții scrise.
În același context, Csoma Botond a respins criticile venite dinspre social-democrați referitoare la o presupusă intenție a foștilor miniștri de a trage de timp pentru a-și păstra funcțiile în executivul interimar. El a subliniat incapacitatea administrativă a unui guvern demis.
„Noi sigur nu ne agățăm de putere. Din partea noastră, 100% nu există această doleanță să rămânem acolo lipiți de fotoliile ministeriale. Ne-au spus și miniștrii noștri din guvern că acest guvern interimar are, de fapt, mâinile și picioarele legate”, a adăugat deputatul. Conform legislației în vigoare, un guvern interimar nu poate emite ordonanțe de urgență și nu poate promova proiecte de lege, elemente esențiale pentru gestionarea jaloanelor din PNRR.
Reacția Palatului Cotroceni. Ce solicită președintele Nicușor Dan
Incapacitatea partidelor de a prezenta o formulă guvernamentală a fost oficializată de șeful statului. Președintele Nicușor Dan a decis să nu avanseze nicio propunere de prim-ministru după runda de consultări, arătând că înțelegerile anterioare nu mai sunt valabile.
„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit”, a declarat scurt Nicușor Dan la finalul întâlnirilor cu liderii partidelor.
Situația impune reluarea discuțiilor interne între formațiunile politice. Referindu-se la pașii următori, liderul UDMR a indicat clar care este condiția pusă de Administrația Prezidențială pentru o nouă convocare.
„Vor fi discuții noi mâine. Domnul Nicușor Dan are această părere să mergem la dânsul când avem un acord. Din câte am înțeles, domnul Nicușor Dan așteaptă un acord din partea partidelor politice care să reflecte o majoritate în Parlamentul României”, a explicat Csoma Botond.
Această solicitare înseamnă că partidele trebuie să asigure în prealabil voturile a minimum 233 de parlamentari printr-un document semnat, înainte de a cere mandatul de formare a cabinetului.
În condițiile în care negocierile stagnează, varianta declanșării alegerilor anticipate a fost readusă în spațiul public. Din perspectivă constituțională, dizolvarea Parlamentului necesită parcurgerea unor etape de durată, incluzând respingerea a două propuneri consecutive de prim-ministru în termen de 60 de zile.
Dincolo de dificultatea tehnică, calculele politice indică faptul că un nou scrutin nu ar rezolva problema fragmentării parlamentare. Liderul UDMR s-a declarat sceptic cu privire la utilitatea acestui demers, avertizând asupra beneficiarului direct al instabilității.
„Dacă am avea alegeri anticipate, n-ar schimba în mod substanțial raportul de forțe între partidele pro-europene. AUR ar crește, evident, dar tot ar trebui să ajungem la un compromis între aceste patru partide”, a concluzionat Csoma Botond.
