Liderul PNL, Ilie Bolojan, a adus miercuri seară în discuție subiectul traseismului politic din legislativul de la București. Într-o intervenție televizată, acesta a subliniat că aproximativ 10% dintre actualii parlamentari nu mai fac parte din formațiunile pe listele cărora au fost aleși în 2024. Această proporție, echivalentă cu aproximativ 50 de aleși, deține o pondere decizională importantă, având capacitatea de a influența formarea unui nou executiv sau adoptarea unor acte normative.
Declarațiile au fost făcute în contextul reconfigurărilor politice recente. Deși a precizat că nu încurajează migrația politică, liderul PNL a explicat situația matematică din Parlamentul României: un grup parlamentar de o asemenea dimensiune, dacă acționează coordonat, poate deveni decisiv în voturile la limită.
Un procent de 10% din totalul senatorilor și deputaților reprezintă o pondere numerică semnificativă. Spre comparație, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), formațiune care a participat frecvent la formarea majorităților guvernamentale în ultimele decenii, deține de regulă în jur de 5-6% din mandate.
Astfel, prezența a 50 de parlamentari care și-au schimbat afilierea inițială îngreunează calculele pentru o majoritate parlamentară stabilă, lipsită de negocieri suplimentare.
„Avem o situație interesantă în Parlamentul României în care 10% cel puțin din parlamentari nu se mai regăsesc pe listele pe care au fost votați în 2024”, a precizat Ilie Bolojan la postul B1TV.
Liderul liberal a arătat că, în cazul unor voturi strânse, acest grup are capacitatea matematică de a înclina balanța legislativă, având posibilitatea de a valida sau de a respinge un cabinet ministerial și proiecte de lege majore.
Poziția liderului Ilie Bolojan PNL privind colaborarea cu noii veniți
În ceea ce privește parlamentarii care s-au alăturat sau negociază trecerea la organizațiile județene ale Partidului Național Liberal, abordarea lui Ilie Bolojan este una pragmatică. El a menționat că necolaborarea cu acești parlamentari ar menține în legislativ un grup mare care nu oferă predictibilitate.
Condițiile pentru o eventuală colaborare, așa cum au fost formulate de liderul PNL, vizează câteva aspecte organizatorice și de integritate:
- Lipsa negocierilor tranzacționale: Bolojan a precizat că decizia de colaborare nu trebuie să aibă la bază oferirea unor beneficii. „Nu cred că atunci când te înscrii într-un partid sau decizi să colaborezi trebuie să o faci dacă primești ceva”, a subliniat el.
- Validarea la nivel local: Colaborarea se realizează prin discuții și o înțelegere prealabilă cu organizațiile locale ale partidului.
- Integritatea: Parlamentarii care fac acest pas trebuie să fie „în bună regulă”, potrivit declarațiilor liderului liberal.
„Eu nu am încurajat acest traseism politic. În situația în care dintre acești parlamentari au purtat discuții cu organizațiile noastre, dacă sunt în bună regulă, s-au înțeles, nu văd de ce nu am putea să colaborăm. Nu ar fi bine să fie un grup de parlamentari mare care nu oferă predictibilitate”, a punctat liderul PNL.
Contextul mobilității politice în actualul legislativ
Mobilitatea a aproximativ 50 de aleși, la mai puțin de doi ani de la alegerile din 2024, reflectă dinamica actuală din Parlamentul României.
Printre factorii care determină aceste mișcări se numără reconfigurările interne din anumite partide, posibilele sciziuni și reorientarea aleșilor în perspectiva următoarelor alegeri spre formațiuni cu o structură teritorială mai puternică.
La nivel instituțional, existența unui număr ridicat de parlamentari care și-au schimbat partidul influențează direct stabilitatea actului de guvernare. Adoptarea bugetelor naționale, politicile fiscale și legislația curentă ajung să depindă de voturile acestor parlamentari neafiliați sau nou-afiliați.
