Finanțarea din fonduri europene pentru autostrăzile Moldovei se află într-un impas juridic cu doar zece zile înainte de expirarea termenului-limită impus de Comisia Europeană. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a contestat la Curtea Constituțională Ordonanța de Urgență 38/2026, actul normativ necesar pentru accesarea a 4,2 miliarde de euro prin programul SAFE. În timp ce autorul sesizării invocă neconstituționalitatea adoptării OUG de către un guvern aflat în procedură de demitere, organizațiile civice precum Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) avertizează că întârzierea procedurilor dincolo de 31 mai 2026 poate anula accesul la fondurile europene A7 și A8.
Situația actuală este rezultatul direct al crizei guvernamentale recente. Ordonanța de Urgență 38/2026 a fost adoptată de executivul condus de Ilie Bolojan în ședința premergătoare moțiunii de cenzură în urma căreia guvernul a picat.
Sorin Grindeanu a fundamentat sesizarea la Curtea Constituțională pe argumentul că premierul demis a depășit prerogativele constituționale ale unui guvern la final de mandat, adoptând un act normativ cu impact financiar major fără o dezbatere parlamentară prealabilă.
Din punct de vedere procedural, trimiterea actului la CCR atrage după sine suspendarea aplicabilității acestuia până la o decizie definitivă a magistraților constituționali. Problema majoră pe care o ridică acest mecanism juridic intern este lipsa de sincronizare cu termenele riguroase stabilite de instituțiile europene pentru atragerea fondurilor.
Cifrele programului SAFE și datele limită
Programul european SAFE este un instrument financiar conceput pentru a susține infrastructura duală (civilă și militară), fiind esențial pentru securitatea regională pe flancul estic al NATO și pentru dezvoltarea economică. Parametrii tehnici ai finanțării aflate acum sub semnul întrebării sunt următorii:
- Valoarea totală: 4,2 miliarde de euro.
- Destinația fondurilor: Finalizarea lucrărilor și asigurarea fluxului financiar pentru Autostrada Moldovei (A7) și demararea secțiunilor montane din Autostrada Unirii (A8).
- Termenul limită: 31 mai 2026. Aceasta este data de cut-off impusă de Bruxelles pentru semnarea contractelor de finanțare și demararea oficială a procedurilor în cadrul programului.
Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, o organizație civică activă în monitorizarea infrastructurii regionale, a reacționat la sesizarea CCR printr-un comunicat oficial în care acuză o politizare a marilor proiecte de infrastructură.
Reprezentanții MDM susțin că urgența atragerii fondurilor ar trebui să primeze în fața disputelor juridice, subliniind că axele rutiere A7 și A8 sunt obiective strategice naționale vitale pentru dezvoltarea regiunii de est.
MDM i-a solicitat public liderului PSD să precizeze dacă își asumă personal sau la nivel de partid pierderea celor 4,2 miliarde de euro, în situația în care decizia CCR va fi emisă după data de 31 mai, făcând astfel imposibilă accesarea banilor europeni pentru care au existat numeroase mișcări de protest în ultimul deceniu.
Ce urmează: Calendarul Curții Constituționale și alternativele pentru autostrăzile Moldovei
Evoluția proiectelor de infrastructură depinde acum exclusiv de ritmul de lucru al magistraților constituționali. Există două scenarii procedurale:
În primul rând, dacă CCR stabilește un termen de judecată în regim de urgență și se pronunță pentru respingerea sesizării înainte de 31 mai, guvernul interimar va avea la dispoziție o fereastră de doar câteva zile pentru a semna documentația cerută de Comisia Europeană și a salva alocarea financiară prin programul SAFE.
În al doilea rând, dacă judecătorii CCR stabilesc termenul de analiză în cursul lunii iunie sau admit sesizarea de neconstituționalitate, baza legală pentru accesarea banilor dispare. Într-un astfel de scenariu, având în vedere că proiectele pentru autostrăzile Moldovei se află deja în diverse stadii de execuție sau licitare, statul român va trebui să identifice rute alternative de finanțare. Acestea ar putea implica fie contractarea unor împrumuturi externe, fie relocarea de fonduri de la bugetul de stat, ambele variante implicând costuri suplimentare și posibile întârzieri în execuția lucrărilor.
