Istoricul britanic Thomas Gallagher, specialist recunoscut în evoluția Europei de Est, a reacționat ferm după decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a invalida mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Într-o analiză detaliată preluată în spațiul public de jurnalistul Matei Udrea, profesorul cataloghează hotărârea drept „revoltătoare” și descrie România actuală ca fiind o „democrație militarizată”, controlată de structuri de putere toxice.
Conform textului semnat de Gallagher, îndepărtarea lui Dominic Fritz din funcție nu a fost motivată de calitatea sa de cetățean născut în străinătate, ci a reprezentat aplicarea retroactivă a unui „aspect tehnic” dintr-o lege mai veche. Istoricul, autor al volumului „Furtul unei națiuni”, acuză direct Curtea Constituțională de partizanat politic, susținând că instituția este dominată de foști membri ai PSD. În viziunea sa, Curtea funcționează ca un instrument de protecție pentru „o ordine flagrant de coruptă”, ale cărei baze sunt definite de un capitalism de cumetrie.
Profesorul britanic plasează decizia CCR într-un tipar istoric al reacțiilor disproporționate pe care sistemul de la București le-ar manifesta împotriva contestatarilor. „Sistemul răspunde cu brutalitate ori de câte ori jafurile și incompetența sa scăpate de sub control provoacă o reacție puternică de opoziție”, explică Gallagher.
Pentru a-și susține argumentul, specialistul trasează paralele între situația actuală și alte momente de criză din istoria recentă a României. El amintește de Mineriada din iunie 1990, de tentativa de destituire a președintelui Traian Băsescu din 2012, dar și de presiunile exercitate în noiembrie 2025 asupra vicepremierului Oana Gheorghiu, apărute în urma criticilor acesteia referitoare la pensiile și salariile din sistemul judiciar. În aceeași notă, istoricul atrage atenția că, în paralel cu înlăturarea lui Fritz – primar considerat „exemplar” încă din 2020 – se desfășoară și o încercare de intimidare a liderului de centru-dreapta Ilie Bolojan.
Apel către cancelarul german și președinta Comisiei Europene
În privința deciziei finale de promulgare a legii, Thomas Gallagher se declară lipsit de așteptări față de președintele Nicușor Dan. Istoricul anticipează „doar câteva bâiguieli supuse” din partea șefului statului, pe care îl acuză că ar fi trecut de partea actualelor structuri de putere, deși a beneficiat în trecut de susținerea electorală a lui Fritz și Bolojan.
În lipsa unei reacții interne, atenția specialistului se îndreaptă către comunitatea internațională. El lansează public întrebarea dacă lideri precum cancelarul german Friedrich Merz sau președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor permite ca acest „act autoritar scandalos” să rămână fără consecințe.
Gallagher subliniază dependența vitală a României de fondurile europene, avertizând că acțiunile actualilor decidenți par să indice o dorință asumată de a risca suspendarea din UE pentru a readuce țara în „zona gri estică”. Viitorul României, concluzionează istoricul, se prefigurează a fi unul „sumbru” dacă gardienii democrației europene nu vor interveni împotriva acestor mișcări.
