Institutul European pentru Studii Economice a lansat ediția în limba română a Indicelui Populismului Autoritar 2026, un studiu care analizează evoluția partidelor populiste, autoritare și extremiste din Europa. Cercetarea, realizată de think tank-ul suedez Timbro, arată că aproape unul din trei alegători europeni votează astfel de partide, România situându-se pe podiumul negativ cu o pondere a voturilor pentru partidele contestatare de peste 50%.
Clasificarea include patru formațiuni politice românești: PSD, descris ca un partid de stânga conservator social și naționalist, cu un nivel de autoritarism mediu; AUR, caracterizat prin euroscepticism moderat și risc autoritar ridicat; SOS România, marcat de euroscepticism radical și orientare prorusă; și POT, definit ca un partid conservator creștin, pro-NATO și puternic suveranist.
Apariția AUR a schimbat peisajul politic
Studiul scoate în evidență faptul că partidele naționaliste au fost prezente în politica românească încă de la începutul anilor 1990. Primul val de partide suveraniste – PUNR și PRM – a fost urmat, după 2020, de apariția unor formațiuni precum AUR, SOS România și POT. „Apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică. Spre deosebire de multe partide europene de dreapta radicală, AUR susține apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar este critic față de aprofundarea integrării europene”, se arată în studiu.
Conform analizei, anul electoral 2024 și alegerile reluate din 2025 au adus în prim-plan candidați naționaliști și contestarea legitimității rezultatelor. În 2026, cooperarea tactică dintre PSD și AUR a dus la căderea guvernului minoritar proeuropean.
Christian Năsulea, directorul executiv al Institutului European pentru Studii Economice, a declarat că rezultatele studiului reflectă o constantă a politicii românești: „Noi am avut tot timpul o problemă cu abordările extremiste și lucrurile nu par că merg spre o rezolvare sau modificare față de peisajul politic pe care îl aveam la finalul anilor 90. În România pare că avem un nou episod din același serial”.
România, în topul european al extremismului politic
La nivel european, cel mai mare număr de partide contestatare se află în Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia. Tendința generală ascunde diferențe considerabile între țări: în Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia, partidele contestatare atrag acum peste jumătate din totalul alegătorilor. Pentru comparație, media celor 31 de democrații europene incluse în indice a ajuns în 2026 la 32,6%, cel mai ridicat nivel din perioada postbelică.
Andreas Johansson Heinö, autorul studiului, consideră că România are unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est: „Partidele radicale și populiste au fost o constantă a politicii românești, de la coalițiile de la începutul anilor 1990 până la ascensiunea AUR”.
Studiul arată că, de la primele alegeri postbelice până la sfârșitul anilor 1990, ponderea cumulată a voturilor obținute de partidele contestatare a rămas stabil în jur de 10%. Tiparul s-a schimbat în jurul anului 2000, iar după criza financiară globală, susținerea pentru partidele contestatare s-a dublat.
Efectul partidelor populiste asupra scenei politice
Apariția populiștilor autoritari a dus la erodarea puterii partidelor mainstream, cel mai mult având de suferit creștin-democrații și social-democrații. Acest lucru se întâmplă și în România, unde AUR a luat din voturile partidului USR, perceput la început ca anti-sistem, dar și din voturile PSD.
Christian Năsulea consideră că oamenii trebuie să judece acțiunile politicienilor, nu promisiunile: „Partidul AUR se descalifică pentru a fi luat în serios ca alternativă tocmai pentru că având un număr mare de parlamentari, nu a făcut nimic. Nu poți lua în serios pe cineva care propune sancțiuni pentru cei care nu sărută drapelul la diferite evenimente”.
Economistul menționează că AUR, SOS și POT au votat împotriva legii prin care Armata primea dreptul de a doborî dronele care intră în mod ilegal în spațiul aerian al țării. El speră că românii se vor uita la faptele politicienilor atunci când aleg, nu doar la promisiuni.
Întrebat dacă ascensiunea partidelor extremiste este inevitabilă, Christian Năsulea a declarat: „Sunt atât de mulți încât aceștia pot da jos guverne sau pot trece legislație împreună, atunci când își propun acest lucru, așa cum s-a întâmplat la noi în țară”. El crede că problemele sunt structurale și țin de modul în care poporul român a trecut prin evenimentele istoriei recente.
