Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură a declanșat o nouă etapă de reconfigurare pe scena politică. Trecând dincolo de declarațiile politice din plenul Parlamentului, Sorin Ioniță, președintele organizației Expert Forum (EFOR) și specialist în administrație publică, a prezentat o analiză a factorilor care au condus la demiterea cabinetului. Prezent în cadrul emisiunii „Vorbitorincii”, expertul a argumentat că principalul catalizator al crizei a fost intenția Executivului de a schimba modul de alocare a fondurilor către autoritățile locale, blocând astfel un mecanism cronicizat de finanțare a primăriilor.
O explicație centrală pentru declanșarea crizei guvernamentale este legată de zecile de miliarde de lei din Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Sorin Ioniță a explicat că decizia fostului premier Ilie Bolojan de a condiționa aprobarea unor noi finanțări de finalizarea proiectelor deja începute a intrat în coliziune directă cu interesele administrației locale și ale antreprenorilor de partid.
„Avem 3.200 de primării în România unde domină PSD, dar nu sunt singurii, că mai e și PNL, mai e și UDMR. Acolo sunt proiecte începute, mici, medii, dar suficiente cât să alimenteze firme. (…) Așa funcționează dinainte de Bolojan, dinainte de Ciucă și Ciolacu, dinainte de Dragnea. Sistemul de stimulente este construit pe regulile instituționale. E premiat acela care nu închide proiecte, ci pornește mereu altele noi și are un front de cinci, deși banii ajung numai pentru două”, a declarat Sorin Ioniță.
Potrivit expertului, incertitudinea alocărilor financiare are un impact direct asupra costurilor suportate de stat, deoarece firmele de construcții anticipează întârzierile la plată.
„Antreprenorul mărește prima de risc. Așa ajungi ca kilometrul de drum de același fel să fie mai scump în România decât în Germania, pentru că incertitudinea se plătește în bani. (…) Asta a încercat Bolojan să schimbe și vă dați seama în ce furnicar a intrat”, a detaliat președintele EFOR.
Pensiile de serviciu și justiția: Fronturile multiple ale Executivului
Dincolo de administrația locală, căderea Guvernului Bolojan a fost grăbită de decizia de a deschide mai multe fronturi simultane, în încercarea de a respecta jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ioniță menționează abordarea legii salarizării unitare și intenția de a interveni asupra pensiilor de serviciu din sistemele de forță (Poliție, Armată, Jandarmerie).
În domeniul Justiției, expertul EFOR a punctat o lipsă de eficiență a Executivului demis, notând că numirile la nivelul parchetelor și al conducerilor instanțelor nu au adus o schimbare de paradigmă.
„La Justiție nu s-a bătut nimeni. Au fost niște ani în care s-a lucrat la această echipă [din CSM – n.r.], iar ei au ajuns acum să împartă, nu mai ai masa critică să schimbi ceva. Există magistrați care au ieșit și pe cameră, au spus lucruri, dar nu ai ce să faci și sunt marginalizați ușor, ușor. Nu sunt semne politice că ei ar fi încurajați”, a subliniat Ioniță.
Poziția de echidistanță a Administrației Prezidențiale
Un alt element analizat în contextul crizei a fost atitudinea președintelui Nicușor Dan. Deși o parte a opiniei publice anticipa o implicare directă a șefului statului în susținerea agendei de reforme asumate de Guvernul Bolojan, acesta a preferat o abordare neutră, invitând partidele la consultări și făcând apel la calm.
Sorin Ioniță s-a declarat critic față de această strategie, argumentând că echidistanța instituțională nu este utilă într-un context de reformă administrativă și fiscală majoră.
„Simbolismul funcției prezidențiale creează realități, și nu cred că l-a folosit cum trebuie. Mermeleala asta, în care ești între hoț și vardist și tu ești echidistant, e cam aiurea. Unii încearcă să găurească bugetul, alții să-l plombeze, și tu ești echidistant între ei? Păi, nu merge așa”, a comentat Ioniță cu privire la lipsa de susținere prezidențială pentru fostul premier.
Perspectivele crizei: De ce sunt improbabile alegerile anticipate
Referitor la soluționarea actualului blocaj politic, Sorin Ioniță exclude scenariul alegerilor anticipate, invocând interesele pragmatice ale actualilor parlamentari de a-și păstra mandatele pe parcursul următorilor ani.
- Dificultatea procedurală și politică: Pentru declanșarea anticipatelor, Parlamentul ar trebui să respingă două propuneri consecutive de premier.
- Calculele electorale: Conform analizei, lipsa certitudinii de a obține din nou un loc eligibil pe listele partidelor va bloca orice inițiativă de autodizolvare a Legislativului.
„Nu se pot face alegeri anticipate. Toată oastea aia de strânsură din Parlament, toți ăia care s-au aliniat la moțiune, trebuie să voteze de două ori ca să se dea jos pe ei înșiși, știind că n-au loc toți pe liste”, a concluzionat expertul EFOR.
Pe termen scurt, negocierile pentru formarea noului cabinet se află sub controlul PSD, formațiunea care a inițiat moțiunea și care deține cele mai multe mandate. Miza imediată a viitoarei guvernări rămâne reluarea fluxurilor de plată către administrația locală și gestionarea presiunii externe privind deficitul bugetar, condiție obligatorie pentru evitarea suspendării fondurilor europene.
