Pelerinajul de la Sfânta Parascheva începe joi, 8 octombrie 2026, la ora 6:00, la Catedrala Mitropolitană din Iași, iar coada spre raclă se va măsura, ca în fiecare an, în stâlpi numerotați și în ore. Anul trecut, cel mai mare pelerinaj din România a adus la Iași 300.000 de oameni în opt zile, cu o așteptare de până la 15 ore, potrivit bilanțului publicat de Digi24. Echipajele medicale de urgență au intervenit în 551 de cazuri.
Neoficial, pelerinajul a început deja. În weekendul dinaintea deschiderii, peste 10.000 de oameni s-au închinat la moaștele Sfintei Parascheva, potrivit agenției Basilica a Patriarhiei Române. Racla stă la Iași de 385 de ani, de când o datorie a Patriarhiei de Constantinopol, achitată de domnitorul Vasile Lupu, a adus-o în Moldova. Ora de Iași a refăcut drumul moaștelor, a urmărit economia și logistica rândului și a stat de vorbă cu pelerinii care așteaptă să ajungă la Cuvioasa.
Coada se măsoară în stâlpi
Rândul pelerinilor are o geografie a lui. Pornește din curtea Mitropoliei, coboară pe străzile din spatele catedralei spre Bahlui și se întoarce printre garduri metalice. Jandarmii îl jalonează cu stâlpi numerotați, iar de ani buni poziția în coadă se comunică după numărul stâlpului lângă care stai.
Anul acesta, capătul rândului apare în timp real, non-stop, pe doxologia.ro și pe mmb.ro, site-ul Mitropoliei. Un ritual adus la Iași în 1641 se urmărește acum de pe telefon, din camera de hotel, înainte de a ieși în frig.
Cifrele de vârf arată de ce contează informația. În duminica dinaintea hramului din 2024, jandarmii numărau peste 50.000 de oameni la rând, pe o lungime de peste șase kilometri, cu o așteptare estimată la 20 de ore. Mai multe artere din centru au fost închise circulației.
De-a lungul rândului lucrează 1.500 de voluntari, liceeni, studenți, preoți și oameni care și-au luat zile libere de la serviciu. Părintele Ioan Puiu, coordonatorul lor, a descris pentru TVR Info rolul celor plasați pe traseu: „oferind o informație, un ceai, o apă”. Un alt voluntar, Andrei, spune că îl impresionează cel mai tare răbdarea celor care stau „20, 25, poate chiar 30 de ore” la rând.
„Altfel nu mai veneam”
Reporterii Ora de Iași au stat de vorbă cu oamenii de la rând. Cei mai mulți vin de ani buni. Cel mai tânăr dintre interlocutorii noștri are 23 de ani și spune că vine la Cuvioasa „de la vârsta de 2 ani”, pentru că sfânta „ne-a ajutat foarte mult” și a fost alături de familie în orice încercare. „Când mă apropii de ea, simt ceva”, adaugă, apoi se oprește și recunoaște că rămâne fără cuvinte.
Rândul vorbește și despre diaspora. Un ieșean care locuiește o parte din an în Italia vine „în fiecare an, de 20 de ani” și se oprește la Iași, cum spune el, în tranzit. Un alt pelerin a venit cu soția și cu prieteni, printre ei câțiva apropiați veniți din Italia special pentru hram. „S-a nimerit să fie la momentul potrivit”, explică el.
O femeie venită cu nepoțelul spune că urcă la Mitropolie și cu soțul, „când poate”, pentru că el are probleme de sănătate. Cererile ei s-au schimbat odată cu vârsta: „Mai mult ne rugăm ca să avem o bătrânețe cât de cât liniștită și cu sănătate”.
Un pelerin aflat la al treilea hram a venit cu un grup de la Buhuși. Întrebat dacă rugăciunile i-au fost ascultate, răspunde fără ezitare: „Da, bineînțeles. Altfel nu mai veneam”. Pentru el, explicația ține de un singur titlu: Cuvioasa este ocrotitoarea Moldovei.
O datorie plătită la Constantinopol
Parascheva înseamnă, în greacă, ziua pregătirii, adică vinerea. În calendarul popular românesc, sfânta a devenit Sfânta Vineri. Unele interpretări, preluate și de TVR, leagă figura Sfintei Vineri de straturi mult mai vechi, până la cultul roman al zeiței Venus.
Potrivit vieții ei, Parascheva s-a născut în prima jumătate a secolului al XI-lea la Epivat, în Tracia, pe țărmul Mării Marmara. A intrat într-o mănăstire la aproape 15 ani, a trăit ani de pustnicie și s-a întors să moară în satul natal. Drumul de după moarte a fost mai lung decât viața. Moaștele au stat 160 de ani în Bulgaria, 125 în Serbia și 120 la Constantinopol, arată socotelile agenției Basilica. La Iași au strâns deja aproape cât în toate cele trei locuri la un loc.
În 1521, după ce Soliman Magnificul a cucerit Belgradul, otomanii au dus racla în palatul sultanului. Patriarhia Ecumenică a răscumpărat-o și a așezat-o într-o biserică din Constantinopol. Peste un secol, aceeași Patriarhie ajunsese datoare Porții otomane cu birul anual impus Bisericii.
Aici intră în scenă Vasile Lupu. Domnul Moldovei a achitat turcilor datoriile patriarhiilor de Constantinopol și Ierusalim pe mai mulți ani. Patriarhul Partenie I și Sinodul i-au răspuns cu moaștele Cuvioasei. Istoricii descriu episodul ca pe un act de diplomație al unui domnitor care se voia protector al întregii Ortodoxii. Moldova și-a primit ocrotitoarea la capătul unei tranzacții financiare.
Racla a traversat Marea Neagră cu o corabie, însoțită de trei mitropoliți greci: Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei. A urcat de la Galați la Iași, unde au întâmpinat-o Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam și episcopii de Roman și Huși. Pe 13 iunie 1641, moaștele au intrat în Biserica Trei Ierarhi, ctitoria domnitorului.
Noaptea în care s-a topit argintul
Pe 26 decembrie 1888, după slujba Vecerniei, o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă a declanșat un incendiu care a ars mocnit toată noaptea. Relatarea Bisericii, reluată de atunci în fiecare biografie a sfintei, spune că argintul care îmbrăca racla s-a topit, iar lemnul și moaștele au rămas neatinse. În 1889, Cuvioasa s-a mutat în Catedrala Mitropolitană, sfințită cu doi ani mai devreme. Acolo stă și astăzi.
Legendele spun mai mult decât cronicile. Una dintre ele, păstrată în documentarele Agerpres, vorbește despre două bătrâne din Focșani venite la hram cu o pernă pentru sfântă. Cuvioasa și-ar fi ridicat singură capul ca femeile să-i poată așeza perna, apoi l-ar fi lăsat din nou pe căpătâi.
Cele trei plecări ale raclei
Din 1641 încoace, racla a părăsit Iașul de trei ori. Prima dată a fugit de război. Între 10 aprilie și 27 octombrie 1944, moaștele au stat în refugiu la Mănăstirea Samurcășești, în Ilfov. Au urmat 18 zile la Catedrala Patriarhală din București, unde mulțimea le-a însoțit în procesiune de la Palatul Cotroceni. Pe 13 noiembrie 1944, credincioșii le-au condus până la Arcul de Triumf, de unde un automobil le-a dus înapoi la Iași.
A doua plecare a venit după război, în vara lui 1947, când seceta și foametea loveau Moldova. La cererea credincioșilor, Mitropolia a purtat racla prin satele din județele Iași, Vaslui, Roman, Bacău, Neamț și Baia. Agenția Patriarhiei o numește poate cea mai mare procesiune cu moaște din Moldova. Legendele spun că, în urma ei, veneau norii și ploaia.
A treia oară, în aprilie 2020, racla a parcurs aproape 500 de kilometri prin Iași, Roman, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Pașcani, Botoșani și Hârlău, fără credincioși pe traseu și fără slujbe publice. A trecut și prin curțile mai multor spitale. Pandemia închisese bisericile, iar sfânta a ieșit singură în oraș.
Octombrie 2020: la raclă, cu buletinul
Câteva luni mai târziu, autoritățile au încercat un pelerinaj fără pelerinii din afara orașului. Pe 5 octombrie 2020, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis că la sărbătorile religioase pot participa doar localnicii. La poarta Mitropoliei, jandarmii au început să verifice buletinele. Intrau doar ieșenii.
Patriarhia a numit decizia o măsură disproporționată și discriminatorie. Pe pietonal au apărut pancarte. Una dintre ele, consemnată de TVR Info, rezuma tot conflictul într-o comparație:
„Pelerinaj la metrou zilnic e permis! Pelerinaj la sfinți o dată pe an – interzis!”
Restricția a ținut până în ziua hramului. Pe 14 octombrie, după îmbrânceli cu jandarmii, forțele de ordine i-au lăsat pe toți să intre, fără buletin. Purtătorul de cuvânt al Grupării de Jandarmi Mobile Bacău a explicat ulterior, citat de HotNews, că așa s-a evitat o escaladare a violenței. Arhiepiscopia Iașilor a acuzat prezența unor provocatori în mulțime.
Sfântul adus în vizită
De câțiva ani, Mitropolia pune lângă Cuvioasă o a doua raclă, adusă din altă parte. În 2024, oaspetele a fost Sfântul Pantelimon, de la Mănăstirea Sfântul Pavel din Muntele Athos. În 2025, o delegație condusă de mitropolitul Filotei al Tesalonicului a adus peste noapte moaștele Sfântului Grigorie Palama.
Anul acesta, invitatul vine din Neamț. Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria a fost unul dintre cei mai căutați duhovnici ai Moldovei în anii comunismului. În anii ’70 și ’80 s-a retras la Schitul Sihla, lângă Peștera Sfintei Teodora, unde oamenii îl căutau la orice oră. A murit pe 18 octombrie 1990, la 93 de ani. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în iulie 2024, iar canonizarea a fost proclamată la Sihăstria pe 7 august 2025. Prima lui toamnă ca sfânt proclamat o petrece, așadar, la Iași.
Programul publicat de Mitropolie include procesiunea „Calea Sfinților”, duminică, 11 octombrie, între orele 19:00 și 20:30, și vernisajul expoziției „Sacrul la feminin. Arta dăruirii în Țările Române”, vineri, la Muzeul Mitropolitan. Luni seara, privegherea pomenește aducerea la Iași, în 1996, a moaștelor Sfântului Apostol Andrei. Miercuri, 14 octombrie, Liturghia începe la ora 9:00 pe podiumul de pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, iar ecrane mari o vor transmite în zona centrală.
Economia rândului
Pelerinajul umple orașul și buzunarele lui. În 2023, o cameră de hotel în Iași costa în aceste zile între 250 și 500 de lei pe noapte, relata Digi24, iar locurile se rezervă uneori cu un an înainte. Pentru cine nu are bani de cazare, așezământul de la Biserica Sfântul Lazăr oferă de două decenii un loc de dormit gratuit și mâncare.
Lângă catedrală, comerțul își are propriul hram. Într-un reportaj realizat la o ediție anterioară a pelerinajului, Digi24 număra 116 comercianți care vindeau iconițe, brelocuri, vin fiert, fasole cu ciolan la ceaun, blănuri și papuci de casă. Un comerciant plătea Primăriei 27 de lei pe metru pătrat pe zi, iar chiria unui spațiu mare ajungea la 4.000 de lei zilnic. Primarul Mihai Chirica a rezumat atunci avantajul pentru oraș: „E bine pentru că hotelierii au hotelurile pline”.
Pe același pietonal, la câțiva metri de taraba plătită cu ziua, mâncarea se împarte gratuit. Anul trecut, peste 30 de restaurante, cafenele și patiserii au pregătit 40.000 de pachete cu hrană, ceai și apă pentru pelerini, iar Arhiepiscopia a tipărit 100.000 de exemplare din „Ghidul pelerinului”, potrivit Agerpres. Într-unul dintre anii trecuți, Primăria împărțea peste 60.000 de sarmale de post. Reporterii Digi24 au observat atunci că zeci de pelerini au uitat de cele sfinte și s-au îmbulzit la sarmale.
551 de intervenții medicale în opt zile
Așteptarea are și un cost fizic. În 2025, echipajele ISU și UPU-SMURD au intervenit în 551 de cazuri pe parcursul celor opt zile de pelerinaj, potrivit unui comunicat al Grupării de Jandarmi Mobile Bacău preluat de Agerpres. Lista diagnosticelor arată ce lasă în urmă o noapte petrecută la rând: dureri precordiale, leșinuri, hipertensiune, atacuri de panică, crize de lumbago și gastrite. În 2024, cazurile medicale fuseseră 606, iar 38 de pelerini au ajuns la spital.
Dispozitivul de ordine reunește jandarmii din Bacău, care coordonează operațiunea, Jandarmeria și Poliția Iași, ISU, Poliția Locală, jandarmi din Brașov și elevi ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi din Fălticeni. În 2024, 250 dintre acești elevi au fost aduși la Iași în scop didactic. Pentru viitorii subofițeri, hramul Cuvioasei funcționează și ca lecție practică de gestionare a mulțimilor.
Rândul ales
Pe 15 octombrie, la finalul pelerinajului, racla se întoarce în Catedrala Mitropolitană. Acolo rămâne tot restul anului, deschisă zilnic închinării, fără baldachin și fără coadă de kilometri. Cine vrea să ajungă la Cuvioasa în noiembrie o poate face în câteva minute.
Sute de mii de oameni aleg totuși octombrie, frigul și cele 15 ore de așteptare. Pentru ei, rândul face parte din rugăciune. Unul dintre pelerinii cu care au vorbit reporterii Ora de Iași a rezumat motivul într-o singură frază: „Totdeauna, când ajung în fața Sfintei Parascheva, simt ceva deosebit”.
