Săptămâna la Iași a fost dominată de controverse legate de gestionarea banilor publici și de paralizia infrastructurii. În timp ce șantierele majore din Copou și Socola agravează traficul odată cu începerea școlii, clubul sportiv al Primăriei atrage critici pentru organigrame supradimensionate, iar ancheta furtului de combustibil de la CTP Iași dezvăluie metode sofisticate de sabotaj.
Șantierul din Copou: Promisiuni mari, utilaje lipsă
Lucrările de modernizare a liniei de tramvai de pe bulevardul Copou, tronsonul Fundație – Triumf, au debutat sub auspiciile unor declarații optimiste. Constructorul CONEST s-a angajat public să finalizeze proiectul cu luni înainte de termenul oficial din februarie 2028, promițând o organizare impecabilă, fără blocaje totale ale traficului și cu materiale deja asigurate pe stoc. S-a avansat chiar luna decembrie 2027 ca termen de finalizare.
Cu toate acestea, realitatea din teren contrazice asigurările inițiale. Șantierul, prezentat drept o prioritate pentru fluidizarea traficului din zona universitară, înregistrează o absență notabilă a muncitorilor și utilajelor. Această lipsă de mobilizare a readus în discuție justificarea termenului de execuție de 18 luni pentru un tronson de doar 1,4 kilometri. Experții sugerează că, printr-o organizare eficientă, lucrările tehnice (demolări, turnare fundații, montare șine și finisaje) ar putea fi comprimate la maximum 9-10 luni.
Situația alimentează speculațiile conform cărora termenul extins ar fi fost acceptat de Primăria Iași pentru a permite constructorului, care gestionează simultan și alte proiecte majore (precum Pasajul Socola și Pasajul Alexandru cel Bun), să jongleze cu resursele umane limitate. Între timp, ieșenii suportă zilnic disconfortul și ambuteiajele, accentul fiind pus pe lipsa de transparență a autorităților locale în justificarea acestor termene.
CSM Iași 2020: Milioane de lei din bugetul local pentru o secție de fotbal controversată
La nivel administrativ, clubul sportiv al Primăriei, CSM Iași 2020, se află în centrul unui scandal financiar, fiind acuzat de angajări netransparente și cheltuieli nejustificate. De la 1 august, clubul a activat 38 de contracte pentru o secție de fotbal care, în mod oficial, gestionează doar cinci grupe de copii (cu vârste între 5 și 9 ani).
Organigrama aprobată include 13 antrenori (pentru generații inexistente în cadrul clubului public), doi antrenori de portari, analist video, crainic, cameraman și personal administrativ, cu salarii ce ajung frecvent la 5.000 de lei net. Primăria a alocat 2,35 milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro) pentru ultimele cinci luni ale anului, vizând susținerea echipei de Liga a III-a CS USV CSM Iași 2020.
Deciziile au fost luate de directorul interimar Dumitru Tomorug, eludând avizul Consiliului de Administrație, aspect confirmat public de membri ai acestuia (Mihai Liviu Gavril – PSD și Eduard Boz – PNL). Modul de operare, ce implică direcționarea fondurilor publice către o structură sportivă gestionată parțial de o asociație privată (ACS USV Iași), a determinat parlamentari USR (Marius Bodea, Andrei Popescu) să solicite intervenția Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Deputatul PNL Alexandru Muraru a acuzat o „mascaradă administrativă”, vizând circuitul fondurilor și evitarea unor datorii anterioare către ANAF. În ciuda promisiunilor primarului Mihai Chirica privind o gestionare responsabilă, cazul a generat paralele cu dosare celebre de corupție privind angajările fictive.
CTP Iași: Furt de motorină mascat prin sabotaj electronic
Compania de Transport Public (CTP) Iași a oferit detalii tehnice alarmante în cazul furtului masiv de motorină, anchetat de procurori. Investigațiile interne au demonstrat că suspecții au recurs la metode complexe pentru a ascunde sustragerea a aproximativ 200 de tone de combustibil.
Sabotajul s-a concentrat pe sistemele de monitorizare: 171 de camere de supraveghere de pe 80 de autobuze au fost găsite defecte, deconectate sau cu firele tăiate. Dintre acestea, 54 de camere vizau exclusiv zona rezervoarelor. CTP Iași a subliniat că acest sabotaj a compromis nu doar securitatea combustibilului, ci și siguranța generală a pasagerilor.
Mai mult, instrumentele de bord au fost modificate electronic. Prin montarea de rezistențe adiționale, indicatorul de combustibil era blocat artificial la nivelul de trei sferturi din capacitate, făcând invizibilă lipsa motorinei la predarea vehiculelor între ture. Procurorii estimează că prejudiciul de 1,7 milioane de lei a fost generat într-o perioadă scurtă, între 19 mai și 7 iunie 2026. În prezent, 14 persoane (angajați concediați și complici) sunt cercetate sub control judiciar, instanța respingând cererea de arestare preventivă.
Criza mobilității urbane: Zile pierdute în trafic și soluții amânate
Începutul anului școlar a readus în atenție deficiențele cronice de infrastructură din zona metropolitană Iași. Conform datelor Institutului pentru Orașe Vizionare, un șofer ieșean pierde anual peste nouă zile de lucru în trafic, municipiul situându-se pe locul doi la nivel național în topul aglomerației.
Explozia demografică a comunelor limitrofe (ex: Miroslava a devenit cea mai mare comună din județ, iar Valea Lupului a crescut cu 291% într-un deceniu) a generat un flux uriaș de navetiști. Peste 22.000 de elevi din zona metropolitană studiază în Iași, capacitatea școlară locală fiind insuficientă. În lipsa unui Plan Urbanistic General actualizat (cel actual datând din 1999) și a parcărilor de tip „Park and Ride” la intrările în oraș, presiunea pe infrastructura rutieră a atins cote critice.
Situația este exacerbată de deschiderea simultană a mai multor șantiere majore. Pe lângă restricțiile din Copou și intervențiile la rețelele de utilități, pe 14 septembrie este programată închiderea parțială a Pasajului Socola, principala rută de acces pentru cartierul Bucium. Lucrarea va dura 18 luni. Deși autoritățile locale promiteau investiții masive prin PNRR (inclusiv un tren metropolitan evaluat la 1,4 miliarde de euro), gradul de atragere a fondurilor a fost mult sub așteptări, proiectul trenului metropolitan aflându-se abia în faza studiilor de fezabilitate, cu un orizont de realizare estimat după anul 2030. Primarul Mihai Chirica a respins criticile, afirmând că proiectele implementate de primărie funcționează perfect și pasând responsabilitatea marilor investiții către Guvern.
