Săptămâna premergătoare noului an școlar a adus în prim-plan la Iași lipsa spațiilor educaționale din municipiu comparativ cu noile investiții din zona metropolitană, alături de presiunea costurilor ridicate resimțită de părinți. Agenda publică a fost completată de controversele privind deschiderea șantierelor rutiere din Copou, dezbaterile privind deblocarea transportului public și un conflict juridic declanșat între oficialii din administrația locală.
Decalaj educațional între Iași și comunele limitrofe
Aproape 7.000 de elevi din municipiul Iași vor învăța și în acest an în schimbul de după-amiază, conform datelor oficiale ale Inspectoratului Școlar Județean. Situația, care afectează 23 de unități de învățământ, este cauzată de absența unor noi clădiri școlare construite din fonduri publice în ultimele trei decenii. În contrast, localitățile din zona metropolitană inaugurează infrastructură educațională nouă pentru a asigura cursuri exclusiv de dimineață. Comuna Miroslava a finalizat, printr-o investiție de aproape 33 de milioane de lei din PNRR, o școală modernă pentru 1.200 de elevi în Valea Adâncă. Proiecte similare pentru eliminarea schimburilor de după-amiază sunt înregistrate și la Valea Lupului, precum și în Aroneanu, unde o nouă clădire a fost realizată cu fonduri de 5 milioane de euro.
Impactul inflației asupra noului an școlar
Pregătirile pentru începerea cursurilor aduc costuri semnificative pentru familii, bugetul necesar pentru echiparea a doi copii apropiindu-se de 3.000 de lei. Conform datelor Institutului Național de Statistică, prețurile rechizitelor au crescut cu 7,54%, iar cele ale manualelor cu peste 12% comparativ cu anul precedent. Pentru a atenua aceste cheltuieli, autoritățile oferă mai multe forme de sprijin, însă acordarea lor depinde de respectarea unor termene stricte de depunere a cererilor la începutul lunii septembrie. Printre acestea se numără pachete cu rechizite gratuite și tichete educaționale de 500 de lei pentru familiile cu un venit net lunar de sub 2.162 de lei pe membru, dar și diverse burse școlare condiționate strict de prezența la cursuri.
Șantierul din Copou, criticat în prag de toamnă
Compania de Transport Public (CTP) Iași a demarat lucrările de modernizare a liniei de tramvai de pe tronsonul Fundație – Rond Triumf. Deși oficialii companiei au subliniat respectarea termenelor asumate, începerea lucrărilor cu doar câteva zile înaintea debutului cursurilor școlare și universitare a generat nemulțumiri majore în rândul ieșenilor. Cetățenii au criticat în spațiul public momentul ales, acuzând autoritățile că agravează blocajele rutiere deja existente din cauza altor șantiere deschise concomitent în oraș. Totodată, locuitorii au sancționat durata lungă de execuție, estimată la 18 luni pentru un tronson de 1,5 kilometri.
Benzi unice propuse pentru fluidizarea traficului metropolitan
Pe fondul aglomerației rutiere care face ca timpii de parcurs ai transportului public să fie imprevizibili, conducerea Asociației Metropolitane de Transport Public (AMTP) a solicitat implementarea de urgență a benzilor unice pentru autobuze. Directorul AMTP, Eduard Boz, a propus resistematizarea axei Păcurari – Canta într-un sistem paralel cu sensuri unice, soluție care ar permite crearea benzilor dedicate fără a desființa locurile de parcare. O altă măsură vizată este asfaltarea zonei dintre șinele de tramvai pe Calea Chișinăului. Conform reprezentanților AMTP, garantarea unor trasee neblocate, utile inclusiv mașinilor de intervenție, ar convinge navetiștii să renunțe la autoturismele personale.
Acțiune în instanță la nivelul Primăriei Iași
Secretarul general al municipiului, Denisa Ionașcu, a deschis un proces la Tribunalul Iași prin care cere anularea unui raport al Comisiei de Disciplină. Forul administrativ clasase recent o sesizare pe care Ionașcu o formulase la adresa arhitectului-șef, Alexandru Mustiață. Litigiul are la bază un conflict izbucnit anul trecut, pe fondul blocajelor înregistrate la emiterea autorizațiilor de construire. Secretarul general l-a acuzat pe Mustiață de lipsă de colaborare și de refuzul de a oferi clarificările necesare pentru documentațiile de urbanism, precizând în cererea către instanță că plângerea sa a vizat strict conduita profesională a acestuia, nu aspecte tehnice ale proiectelor.
