Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași a obținut o finanțare europeană masivă, de 13 milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), destinată exclusiv combaterii infecțiilor nosocomiale. Într-o competiție directă cu mari centre medicale din București și Brașov, proiectul ieșean a obținut un punctaj superior. Dincolo de succesul administrativ, această finanțare atinge poate cel mai sensibil nerv al sistemului sanitar românesc: infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM), o problemă cronică, adesea subraportată, cu consecințe fatale.
De ce este această investiție critică pentru Iași?
Nu putem discuta despre infecții spitalicești în Iași făcând abstracție de evenimentele recente. În urmă cu doar cinci luni, sistemul medical local a fost zguduit de tragedia de la Spitalul de Copii „Sf. Maria”, unde un focar în secția ATI a dus la decesul a opt pacienți pediatrici, atrăgând amenzi din partea DSP.
La nivel național, România raportează oficial o rată a infecțiilor nosocomiale de sub 2%, un procent infim în comparație cu media Uniunii Europene de 5-7%. Această discrepanță nu indică o igienă superioară în spitalele românești, ci o subraportare sistemică severă, motivată adesea de frica managementului de sancțiuni. În acest climat de neîncredere, proiectul câștigat de Spitalul de Boli Infecțioase se propune a fi o schimbare de paradigmă: trecerea de la ascunderea datelor la un management transparent și standardizat.
Arhitectura proiectului „IS-CONTROL”. Unde merg cele 13 milioane de euro?
Proiectul, intitulat „IS-CONTROL – Infecții spitalicești gestionate și controlate prin protocoale medicale și formare”, are o abordare bidirecțională: dotare tehnico-procedurală și formare umană.
Conform dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase, obiectivele majore și direcțiile de acțiune includ:
- Standardizarea strictă a procedurilor: Se vor implementa protocoale clare privind igiena mâinilor, dezinfecția suprafețelor și utilizarea tehnicilor aseptice, eliminând marja de eroare umană prin procedurizare.
- Managementul dispozitivelor invazive: Infecțiile apar cel mai des la pacienții vulnerabili, intubați sau cu catetere. Proiectul prevede proceduri specifice pentru îngrijirea pacienților ventilați mecanic, a celor cu sonde urinare sau catetere venoase.
- Lupta împotriva rezistenței la antibiotice (AMR): Un pilon vital este managementul responsabil al antibioticelor. Administrarea profilactică sau nejustificată de antibiotice cu spectru larg creează „superbacterii” (precum Acinetobacter sau Klebsiella), care devin imune la tratament.
Factorul uman: Instituirea „Asistentului de prevenire”
Tehnologia și protocoalele sunt inutile fără un personal medical instruit să le aplice. O vulnerabilitate recunoscută a sistemului de sănătate este fluctuația de personal și lipsa pregătirii continue specifice.
Din fondurile atrase, spitalul va organiza sesiuni obligatorii și continue de educație pentru medici și asistenți medicali.
„Se desfășoară periodic programe de perfecționare, cu accent pe personalul nou angajat și pe cel din secțiile cu risc crescut, precum terapia intensivă”, a explicat dr. Florin Roșu. O noutate operațională o reprezintă definirea clară a rolului asistentului de prevenire, un angajat dedicat exclusiv supravegherii și limitării IAAM pe secții.
Monitorizarea reală: Sfârșitul subraportărilor?
Proiectul „IS-CONTROL” promite implementarea unui sistem riguros de colectare, raportare și analiză săptămânală a cazurilor de infecții. Mai mult, aceste date vor fi integrate cu standardele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), care penalizează spitalele fără politici clare de trasabilitate a infecțiilor.
Rămâne de văzut dacă acest proiect va reuși să impună o nouă cultură a siguranței pacientului nu doar pe hârtie, ci și la patul bolnavului. Cele 13 milioane de euro reprezintă o sumă istorică pentru infrastructura de prevenție dintr-un spital ieșean, însă testul real va fi scăderea ratei mortalității în secțiile de Terapie Intensivă.
