Lacurile Ciric din municipiul Iași au devenit un real pericol pentru sănătatea publică și mediul înconjurător, fiind invadate de deșeuri și emițând un miros pestilențial, în timp ce autoritățile locale și cele județene își pasează responsabilitatea igienizării. Deși accesul publicului în apă este strict interzis, zona de agrement riscă un colaps ecologic iminent în lipsa unor intervenții urgente de decolmatare.
Dezastrul a ajuns la un nivel critic, suprafața apei fiind acoperită de un strat gros de alge, resturi vegetale și gunoaie menajere. Situația este semnalată de ieșenii care frecventează zona de agrement, aceștia acuzând mirosul insuportabil și aspectul dezolant. Mai grav, experții în biologie trag un semnal de alarmă privind posibilitatea declanșării fenomenului de „zamor de vară”, o mortalitate masivă a faunei acvatice cauzată de lipsa de oxigen, dacă lacurile nu vor fi curățate de urgență.
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Iași a confirmat că apele lacurilor Ciric nu sunt destinate și nici autorizate pentru scăldat. Potrivit reprezentanților instituției, calitatea apei prezintă riscuri majore pentru sănătate. Contactul cu apa contaminată poate declanșa diverse afecțiuni, de la infecții cutanate până la probleme digestive severe, în funcție de condițiile de mediu. Interdicția este marcată prin panouri amplasate pe maluri, însă starea de degradare a apei ridică semne de întrebare cu privire la siguranța generală a zonei de agrement.
Ping-pong administrativ între Primăria Iași și Apele Române
Degradarea continuă a lacurilor Ciric are la bază un conflict de competență între Primăria Municipiului Iași și Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut-Bârlad.
Reprezentanții ABA Prut-Bârlad susțin ferm că responsabilitatea pentru starea lacurilor revine exclusiv municipalității. Conform acestora, acumulările Ciric 1 și Ciric 2 sunt lucrări hidrotehnice aflate în administrarea Primăriei Iași, care, în calitate de deținător, are obligația legală de a asigura exploatarea, întreținerea, repararea și menținerea lor în condiții de siguranță, respectând legislația din domeniul gospodăririi apelor.
Pe de altă parte, Primăria Iași respinge acuzațiile. Oficialii municipalității susțin că și-au îndeplinit obligațiile încă din anul 2010. Ei invocă un proiect cu finanțare europeană prin care s-a realizat reabilitarea și înființarea bazei de agrement de la Ciric, considerând că acea intervenție a vizat inclusiv decolmatarea, iar responsabilitatea pentru starea actuală a lacurilor nu le-ar mai aparține în totalitate.
În timp ce autoritățile își pasează vina, specialiștii în biologie avertizează că situația necesită măsuri imediate, dincolo de simple acțiuni de curățenie a suprafeței. Aceștia susțin că adunarea periodică a deșeurilor plutitoare nu rezolvă problema de fond. Pentru a preveni un dezastru ecologic și pentru a asigura un nivel minim de oxigenare a apei, este absolut necesară decolmatarea completă a lacurilor, un proces complex și costisitor de îndepărtare a mâlului depus pe fundul bazinelor. Ei recomandă ca această operațiune să fie dublată de o curățare riguroasă a vegetației și a deșeurilor o dată pe an, un program de mentenanță pe care autoritățile, în prezent, par să îl ignore.
ABA Prut-Bârlad precizează că situația de la Ciric nu este singulară, fenomene similare înregistrându-se și la alte lacuri aflate în administrarea primăriilor sau a societăților piscicole din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, unde lipsa întreținerii adecvate duce la degradarea accelerată a ecosistemelor acvatice.
