Ce spun cele 3.000 de voci la consultarea publică despre Bahlui și de ce se tem ieșenii de „sindromul machetelor”

Peste 3.000 de ieșeni au răspuns chestionarului din cadrul primei etape de consultare publică Bahlui, stabilind direcțiile pentru viitorul coridor verde-albastru al orașului. Deși interesul comunitar pentru regenerarea urbană este ridicat, o analiză a istoricului administrativ din ultimul deceniu arată că trecerea de la sondaje și planșe colorate la execuție este principala vulnerabilitate a municipalității. Zeci de proiecte majore anunțate în ultimii 10 ani au rămas blocate în stadiul de studii de fezabilitate, generând cheltuieli din bugetul local fără a produce o schimbare reală în teren.

Publicarea raportului de sinteză elaborat cu sprijinul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice (FSSP) a UAIC marchează finalul primei etape de consultare pentru proiectul „Bahlui – Coridor Verde-Albastru”. Documentul arată clar că ieșenii resping funcția actuală a râului – un simplu canal colector betonat – și solicită zone de promenadă, infrastructură velo și extinderea spațiilor verzi.

Participarea a 3.000 de respondenți validează necesitatea intervenției asupra albiei râului Bahlui. Cetățenii au identificat poluarea, aspectul dezolant și lipsa accesibilității pietonale drept principalele probleme.

Totuși, transformarea dorințelor într-un coridor verde-albastru Iași funcțional se lovește de o realitate administrativă rigidă. Orice intervenție structurală (pontoane, plantări masive, terasări) necesită derogări și avize din partea Apelor Române, instituție care prioritizează managementul riscului la inundații. Mai mult, documentul actual nu este însoțit de o proiecție financiară sau de identificarea unei surse clare de fonduri (europene sau guvernamentale), riscând să rămână un simplu exercițiu teoretic de urbanism.

Precedentele care alimentează scepticismul: 10 ani de promisiuni neconcretizate

Îngrijorarea cu privire la viitorul proiectului Bahlui este justificată de istoricul recent al administrației locale. În ultimii zece ani, proiectele Primăriei Iași au urmat adesea același tipar: anunțuri publice, alocări bugetare pentru documentații tehnice (SF, DALI) și abandonarea ulterioară a implementării. O trecere în revistă a principalelor inițiative nefinalizate demonstrează această sincopă instituțională:

Infrastructură rutieră și mobilitate

• Pasajele din Podu Roș: Direct legate de sistematizarea albiei Bahluiului, cele două pasaje supraterane au consumat aproximativ 1 milion de lei pe studii și proiectare între 2018 și 2021. În 2025, indicatorii economici au fost actualizați de la 86 la 193 milioane de lei, dar contractul de execuție nu a fost semnat, primarul Mihai Chirica invocând probleme de aliniament al tablierului în raport cu profilul albiei.
• Pasajul subteran Agronomie: Promis încă din 2016, a generat costuri repetate pentru studii: 150.000 lei estimați în 2020 și alți 210.000 lei plătiți în 2024 pentru proiectare. Proiectul este blocat.
• Pistele de biciclete (Axa Agronomie – Tudor Vladimirescu): În 2021, primăria anunța amenajarea a 11 kilometri de piste (5,8 milioane lei). Proiectul a fost abandonat după ce municipalitatea a depus documentația prea târziu și a pierdut finanțarea.
• Parcări Park&Ride: Deși prevăzute în Planul de Mobilitate Urbană din 2016 pentru toate intrările din oraș, până în prezent nu s-a construit niciuna. Pentru parcarea din zona CUG-Tehnopolis s-au plătit 149.000 lei pe proiectare în 2022-2023, însă demersul s-a oprit acolo.

Regenerare urbană și infrastructură publică

• Parcarea din Mușatini: Un proiect discutat de 10 ani, actualizat la 53 milioane lei în 2023. Deși o firmă (Katar Conneg) a câștigat licitația de execuție în 2025, Primăria refuză semnarea contractului în urma unor petiții zonale. Constructorul a acționat municipalitatea la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
• Autogara Tudor Vladimirescu: Promisă pe terenul actualului garaj CTP, investiția de 20 de milioane de euro a fost abandonată, iar garajul funcționează și astăzi pe același amplasament. Același deznodământ l-a avut și promisiunea transformării depoului CTP de la Gară într-un parc (1,7 milioane lei alocați inițial pe hârtie în 2024).

  

• Bazine de înot la grădinițe: Anunțat în 2022 ca un „element de noutate la nivel național”, proiectul viza trei grădinițe din oraș. Cu un constructor desemnat și un buget de peste 8 milioane de lei, investiția a stagnat la stadiul săpăturilor pentru utilități, deși fondurile sunt reintroduse anual în proiecțiile bugetare.
• Cinematografele de stat: Preluate în 2017. Fostul Cinema Tineretului (Coloseul Bragadiru) a fost demolat, dar reconstrucția de 16,2 milioane lei s-a blocat după retrocedarea terenului către Mitropolie. Cinematograful Republica (redenumit Trianon) are indicatori aprobați din 2020 (28 milioane lei), dar a rămas o clădire în ruină. 

Proiecte cu grad ridicat de nerealism

Printre anunțurile care nu au depășit niciodată stadiul de declarație de presă se numără intenția din 2017 de a construi „prima platformă de topire a zăpezii” din România în cartierele Iașului, sau adresa trimisă în 2021 către Ministerul Energiei pentru construirea unei microcentrale nucleare la Holboca (proiect direcționat în cele din urmă de statul român către Doicești, județul Dâmbovița).

„Vreau să construim la Iași prima platformă de topire a zăpezii. Ar fi un element de noutate la nivel național. Când nu va fi nevoie de ea, va funcționa ca parcare. Prognozăm că vom construi astfel de platforme acolo unde avem magistrale, adicăîn Dacia, Alexandru cel Bun, Păcurari, Canta și Tudor Vladimirescu. Economiile ar fi de câteva miliarde de lei vechi, numai din transportul zăpezii. Tema de proiect am făcut-o eu, proiectanții o vor transforma în cifre”, declara Mihai Chirica într-o conferință de presă din ianuarie 2017.

Legat de CET Holboca, anul 2024 a adus ratarea unei finanțări europene de 117 milioane lei pentru modernizare, fapt care a determinat compania Chimcomplex să se retragă din licitația de concesionare a sistemului de termoficare, unde promitea investiții de 85 milioane de euro.

Inițiatorii proiectului pentru Bahlui anunță că rezultatele actuale vor sta la baza unor ateliere de lucru cu specialiști pentru elaborarea soluțiilor tehnice.

Pentru ca inițiativa coridorului verde-albastru Iași să nu îngroașe lista celor menționate mai sus, este necesară renunțarea la planificarea teoretică în favoarea asumării unui grafic de implementare precis. Fără identificarea parcelelor de teren disponibile, avizarea conceptelor la Apele Române și atragerea unei linii de finanțare nerambursabile, proiectul va rămâne un alt studiu de sociologie urbană arhivată în sertarele municipalității.