Un sondaj CURS publicat în luna iulie 2026 indică o modificare a ierarhiei în preferințele electorale, partidul AUR situându-se pe primul loc, cu 11 procente în fața principalului partid aflat la guvernare, PSD. Datele reflectă un nivel ridicat de pesimism social: 80% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 16% dintre cetățeni apreciază favorabil traiectoria actuală a țării.
Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, 34% dintre românii deciși ar vota pentru AUR. Cifrele arată o consolidare a electoratului nemulțumit în jurul acestei formațiuni, pe fondul preocupărilor economice curente.
Pe locul al doilea în preferințele alegătorilor se clasează PSD, cu 23%, urmat de PNL, care înregistrează o intenție de vot de 21%. Polul de centru-dreapta reprezentat de USR se menține la o cotă de 9%, sub pragul electoral de 10%.
În ceea ce privește celelalte formațiuni, UDMR este cotat cu 4%, partidul SOS România obține 3%, în timp ce „PNRR – Piedone” și Acțiunea Conservatoare cumulează câte 2% din opțiuni.
Nivelul de încredere politicieni: rate ridicate de respingere pentru toți liderii
Măsurătoarea privind indicatorul de încredere politicieni arată că nicio figură publică nu întrunește o majoritate de opinii favorabile. Călin Georgescu ocupă prima poziție, 33% dintre respondenți declarând că au multă sau foarte multă încredere în acesta. Primarul Capitalei, Nicușor Dan, se află pe locul al doilea cu 30%, urmat de George Simion, cu 24%.
Clasamentul este continuat de Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, ambii cotați la 23%. Aceștia sunt urmați de Cristian Popescu Piedone (18%), Claudiu Târziu (16%) și Kelemen Hunor (14%).
Analiza datelor evidențiază o polarizare puternică a electoratului. Diana Șoșoacă înregistrează cea mai mare rată de respingere, cu 84% opinii negative, urmată de primarul Timișoarei, Dominic Fritz, cu 80%. Chiar și liderii clasați pe primele locuri se confruntă cu un val semnificativ de neîncredere: 67% dintre respondenți nu au încredere în Nicușor Dan, iar 62% îl resping pe Călin Georgescu.
Evaluarea instituțiilor: Armata conduce clasamentul, Guvernul se află pe ultimele locuri
Pesimismul general se reflectă direct în evaluarea instituțiilor statului. Doar 19% dintre cetățeni au o părere bună despre Guvern, în timp ce 78% exprimă opinii negative. Parlamentul înregistrează scoruri similare, cu 20% aprecieri favorabile și 77% nefavorabile. Instituția Președinției este evaluată pozitiv de 31% dintre respondenți, dar respinsă de 67%.
La polul opus, instituțiile tradiționale și structurile de forță beneficiază de cel mai mare capital de imagine. Armata este evaluată favorabil de 81% din populație, fiind urmată de Biserică (79%) și Pompieri/SMURD (66%). Poliția strânge 54% opinii favorabile, mediul privat 53%, iar Uniunea Europeană 51%. Presa scrisă și mediul online împart publicul echilibrat, cu 46% aprecieri favorabile și 51% nefavorabile.
Deși datele indică o insatisfacție majoră față de actuala clasă politică, respondenții preferă stabilitatea instituțională pe termen scurt. Întrebați despre soluția organizării unor alegeri anticipate, 58% dintre cetățeni s-au declarat împotrivă. Doar 33% susțin această variantă, iar 9% au preferat să nu răspundă.
Același nivel de prudență se observă și în cazul unei eventuale proceduri de suspendare a președintelui României. 57% dintre români nu sunt de acord cu inițierea suspendării, 31% susțin demersul, iar 12% nu se pronunță. Aceste cifre arată că, în ciuda schimbărilor din intenția de vot, majoritatea electoratului optează pentru respectarea calendarului electoral standard.
