Premieră sau miraj? Primăria Iași primește 6 oferte pentru bazinele de la grădinițe, la 5 ani de la primele promisiuni și șantiere nefinalizate

Primăria Municipiului Iași a anunțat că a primit șase oferte în cadrul unei noi licitații pentru construirea a trei bazine de înot didactice în incinta unor grădinițe, o investiție cu o valoare actualizată de aproximativ 14,4 milioane de lei (inclusiv TVA). Deși municipalitatea continuă să prezinte inițiativa drept o „premieră națională” și o dovadă a preocupării pentru sportul de masă, istoricul proiectului arată o întârziere de cinci ani, un contract anterior nefinalizat și șantiere rămase la stadiul de săpături. 

Proiectul vizează amenajarea unor corpuri noi de clădire la Grădinița PP 14 (zona Canta), Grădinița PP 18 (strada Decebal) și Grădinița PP 21 (strada Plăieșilor). Acestea ar urma să includă cuve de 8,50 x 4,20 metri, vestiare, dușuri și pasarele de legătură cu clădirile principale. Pentru actuala procedură de achiziție, Primăria a primit oferte de la șase companii și asocieri (printre care Demo-Idil Construct SRL, Conest SA, Katar Conneg SRL, Adru Solution SRL – Trust AVB SRL, Primo SRL – Dedal Bahamat SRL și Jai Group SRL – Stef Edil CDP SRL).

Totuși, demersurile pentru aceste facilități au fost inițiate încă din anul 2021, când administrația locală a prezentat public primele machete ale proiectului. Potrivit publicației 7Iași, la finalul anului 2022, Primăria a atribuit deja un contract similar pentru proiectarea și execuția acelorași trei bazine asocierii Sigm Home Project SRL – Construcții Unu SA. Valoarea de la acea vreme era de aproximativ 6,7 milioane de lei (fără TVA), adică la jumătate față de costurile actualizate, iar termenul de execuție asumat era de 16 luni.

aDeși bazinele ar fi trebuit finalizate pe parcursul anului 2023, primarul Mihai Chirica a reluat promisiunile în fiecare an. În august 2023 a anunțat semnarea autorizației de construire pentru unitatea din Canta, iar în martie 2024 a declarat public că lucrările vor începe „imediat ce vremea o va permite”.

Realitatea din teren: Țevi depozitate și șanțuri abandonate

La Grădinița PP 14 din Canta, terenul destinat bazinului era utilizat de autorități pentru depozitarea unor țevi și materiale de construcții provenite de la alte lucrări de termoficare din zonă. La celelalte unități preșcolare, intervențiile s-au limitat la săparea unor șanțuri pentru devierea rețelelor de utilități, lăsate ulterior în stare de abandon.

Din punct de vedere al finanțării, deși investiția totală este estimată la peste 14 milioane de lei, proiectul a primit o alocare de doar 3 milioane de lei în bugetul local pentru anul 2025. Sursa citată notează un contrast bugetar: în același an, municipalitatea a direcționat fonduri de peste 10 milioane de lei către Clubul Sportiv Municipal Iași 2020, o entitate a cărei echipă de handbal feminin a retrogradat recent din prima ligă.

Antiteza administrativă: Modelul din Bihor, finalizat în doi ani

Întârzierea proiectului de la Iași este pusă în antiteză cu ritmul investițiilor similare din județul Bihor. Conform datelor din spațiul public, sub coordonarea președintelui Consiliului Județean Ilie Bolojan, în intervalul 2020-2022 a fost construită și dată în folosință o rețea de șapte complexuri didactice de înot pentru elevi în orașe precum Ștei, Marghita, Beiuș, Valea lui Mihai sau Salonta.

Realizate printr-o asociere de fonduri guvernamentale și locale, cele șapte centre din Bihor au costat în total 9,5 milioane de euro și au fost finalizate în maximum doi ani. Spre deosebire de proiectul ieșean (care propune cuve de 8,5 metri lungime), bazinele bihorene sunt la standard semi-olimpic (25 de metri lungime), oferind facilități net superioare într-un timp de execuție mult mai scurt.

Discrepanțadintre termenele anunțate de municipalitate și lipsa oricărui progres pe șantiere a stârnit un val de nemulțumiri pe rețelele sociale, cetățenii sancționând public discursul administrației.

Locuitorii din proximitatea grădinițelor reclamă starea de degradare a spațiilor afectate de proiect. Iulian Hortolomei a semnalat situația din cartierul Alexandru cel Bun: „În Alexandru, pe str. Plăieșilor, ați săpat groapa de acum 3 ani tot așa cu ideea că faceți piscină pentru copii și de atunci așa a rămas, an de an se face recolta de ambrozie”. În aceeași notă, Chiriac Husoschi Elena a comentat stadiul de la Grădinița PP 21: „Lăsați promisiunile, că suntem sătui de ele. Ați săpat o groapă cât jumătate din curte, apoi au apărut tot felul de probleme și uite așa de 3 ani tot așteptăm să vedem ce o să se întâmple”.

Alți utilizatori contestă prioritatea și utilitatea proiectului, raportat la alte necesități ale orașului. Claudia Maria a ridicat problema siguranței: „Chiar au nevoie de bazine de înot copiii de grădiniță? Cine supraveghează copiii să nu se întâmple vreo nenorocire? A rămas Conest iar fără contracte?”.

Pentru unii cetățeni, relansarea constantă a aceluiași proiect reprezintă strict un exercițiu de relații publice. Mihaela Ionescu a subliniat diferența de așteptări: „Când am văzut «Premieră națională», am crezut că, în sfârșit, Iașul va avea un bazin olimpic demn de un oraș mare. De fapt, încă o acțiune de imagine. Dar dă bine să te lauzi cu bazine la grădinițe”. Nemulțumirea față de prioritizarea resurselor a fost exprimată și de utilizatorul EL Cabron Grande, care a cerut concentrarea pe infrastructura critică: „Hai să terminăm Podul de pe Aurel Vlaicu, că din iunie n-am mai văzut pe nimeni să lucreze acolo și avem nevoie de el!”.