Poetul, eseistul și traducătorul Sorin Mărculescu, considerat unul dintre pilonii hispanisticii românești, a încetat din viață miercuri, la vârsta de 89 de ani. Vestea decesului a fost anunțată public de scriitoarea Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction, și a stârnit un val de mesaje de condoleanțe din partea unor importante personalități culturale.
Sorin Mărculescu, care ar fi împlinit 90 de ani pe 19 noiembrie, lasă în urmă o moștenire impresionantă, marcată de poezie vizionară și traduceri monumentale din literatura spaniolă.
Reacțiile din mediul cultural nu au întârziat să apară, subliniind importanța operei lui Mărculescu. Fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, președinte al Grupului de Dialog Social, a evidențiat contribuția esențială a acestuia la cunoașterea marilor autori de limbă spaniolă în România. Alexandrescu a afirmat că Mărculescu a trăit „în și prin literatură”, remarcând exigența și libertatea spiritului său.
„Prin traducerile sale din Cervantes, din Baltasar Gracián și din marii autori de limbă spaniolă, prin studiile și edițiile pe care le-a consacrat literaturii hispanice, Sorin Mărculescu a fost unul dintre cei care au întemeiat hispanistica românească modernă și i-au fixat standardele de rigoare”, a transmis Vlad Alexandrescu.
Traduceri de referință și o poezie rafinată
La rândul său, criticul literar Cosmin Ciotloș a subliniat dubla vocație a lui Sorin Mărculescu, amintind atât de munca sa „benedictină” de traducător (menționând recenta traducere a volumului „Cristul lui Velázquez” de Miguel de Unamuno), cât și de statutul său de „poet adevărat, din specia livreștilor rafinați”.
Criticul și istoricul literar Paul Cernat a atras atenția asupra creației poetice a lui Mărculescu, dând ca exemple volumele „Cartea nunților”, „Locul sâmburelui”, „Carte singură” și, în mod special, elegiaca „Lumină de seară” (2000). Cernat a menționat, de asemenea, traducerile de referință din Calderón de la Barca, Miguel de Cervantes („Nuvele exemplare”, o nouă versiune a lui „Don Quijote”) și traducerea integrală a operei lui Baltasar Gracián.
„Un cărturar umanist dintr-o specie pe cale de dispariție”, a conchis Paul Cernat, referindu-se la dimensiunea eseistică substanțială a operei lui Mărculescu.
Impactul traducerilor sale asupra generațiilor mai tinere a fost reafirmat de profesorul Ștefan Colceriu, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan și Al. Rosetti”. Acesta a declarat că a crescut admirând „precizia, ingeniozitatea, ascuțimea, bogăția nuanței” din traducerile lui Mărculescu, descriindu-l pe autor drept o persoană inteligentă, discretă și dominată de „cavalerism”.
