La mai bine de un an de la extinderea la nivel național a sistemului de eliberare a cărților electronice de identitate (CEI), doar 2,3 milioane de cetățeni au solicitat noul document, reprezentând aproximativ jumătate din estimările inițiale ale Guvernului. Ca urmare a ritmului lent de implementare a proiectului, statul român a pierdut peste 57% din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate emiterii gratuite a acestor acte, potrivit unei analize publicate de Profit.ro.
Deși volumul total al documentelor eliberate este sub ținta oficială, datele statistice indică o acceptare largă a noii tehnologii în rândul populației care interacționează cu serviciile de evidență a persoanelor. Conform datelor înregistrate în perioada martie 2025 – iulie 2026, 92% dintre cetățenii care și-au reînnoit actul de identitate sau l-au solicitat pentru prima dată au optat pentru varianta electronică.
La nivel național există, însă, și zone unde preferința pentru vechiul format, fără cip, rămâne pronunțată. Județele cu cel mai mare procent de cetățeni care au refuzat documentul electronic sunt Tulcea (19,14%), Argeș (16,51%), Ialomița (16,10%) și Buzău (15,54%).
Cum s-au pierdut fondurile europene
Proiectul cărților electronice de identitate a beneficiat inițial de o finanțare de 70 de milioane de euro prin PNRR, sumă menită să asigure emiterea gratuită a 5 milioane de documente până la finalul lunii august 2026. După un proiect pilot demarat la Cluj în 2021, extinderea programului în București și în restul țării a fost întârziată, devenind operațională abia în primăvara anului 2025.
Din cauza acestor amânări succesive, Executivul a revizuit negativ obiectivul programului. Conform sursei citate, ținta a fost diminuată mai întâi la 3,5 milioane de beneficiari, iar recent a fost coborâtă din nou la doar 2,1 milioane de cărți de identitate. Această reducere a atras după sine diminuarea alocării financiare europene la 29,4 milioane de euro, ceea ce înseamnă pierderea a peste 40 de milioane de euro din PNRR.
Adoptarea noilor buletine a evidențiat și un deficit tehnologic la nivelul administrației publice. Mai multe instituții ale statului nu dispun în prezent de echipamentele hardware necesare pentru citirea noilor cărți de identitate, obligând cetățenii să recurgă tot la prezentarea unor copii fizice ale documentelor sau la deplasarea fizică la ghișee.
Pentru a debloca aceste limitări, autoritățile au dezvoltat aplicația „RO CEI Reader” (disponibilă pe Android și iOS) pentru facilitarea citirii datelor, iar în Parlament sunt în dezbatere inițiative legislative care să interzică instituțiilor reținerea de copii, acestea urmând să fie obligate să verifice identitatea și domiciliul direct în Registrul național de evidență a persoanelor.
Finanțarea de la toamnă, sub semnul întrebării
Gratuitatea primei cărți electronice de identitate este acoperită din fondurile PNRR doar până la finalul lunii august a acestui an. Conform legislației în vigoare, după epuizarea acestor bani, costurile ar trebui susținute fie din alte surse externe nerambursabile, fie de la bugetul de stat.
Întrebați despre perspectiva asigurării gratuite a documentului începând cu luna septembrie, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au transmis că acest aspect va face obiectul unei analize comune cu Ministerul Finanțelor, decizia depinzând de fondurile care vor putea fi identificate la bugetul național. Tranziția completă către noile documente electronice ar trebui finalizată, conform reglementărilor actuale, până în luna august 2031.
