Consiliul Local Iași a aprobat miercuri, 30 septembrie 2026, Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) și indicatorii tehnico-economici pentru construirea unui complex de agrement de tip Aqua Park în zona Moara de Vânt. Investiția estimată se ridică la aproape 347 de milioane de lei (aproximativ 66 de milioane de euro, cu TVA inclus), un buget considerabil care readuce în discuție, în spațiul public, discrepanța dintre numărul mare de proiecte anunțate de municipalitate și rata lor de finalizare.
Potrivit datelor tehnice prezentate de administrația locală, complexul ar urma să fie edificat pe o suprafață de 49.340 de metri pătrați, extrasă dintr-un teren total de 57 de hectare (570.000 mp) deținut de Primărie în zona Moara de Vânt. Termenul estimat pentru execuția lucrărilor este de 24 de luni de la emiterea ordinului de începere.
Proiectul prevede construcția a patru structuri principale: un imobil central (cu subsol, parter, etaj și o suprafață desfășurată de 16.000 mp), o clădire cu funcțiuni de alimentație publică (restaurant cu o amprentă de 80 mp), un turn pentru tobogane (înălțime maximă de 18 metri și suprafață de circa 100 mp) și o zonă pentru managementul deșeurilor.
La capitolul facilități acvatice, viitorul Aqua Park ar urma să dispună de 10 bazine distincte, incluzând: trei piscine pentru adulți, trei pentru copii, un „lazy river” (râu leneș), un bazin de înot, unul cu tobogane și un bazin cu valuri, completate de zone SPA și wellness la interior.
Pentru sezonul estival, zona exterioară a fost proiectată să găzduiască plaje cu 1.200 de șelonguri, locuri de joacă și terenuri de sport. Capacitatea maximă prevăzută este de 1.800 de persoane pe zi în timpul verii și 600 de persoane zilnic în sezonul rece (când va funcționa exclusiv secțiunea interioară). Municipalitatea estimează că acest complex va atrage un flux anual de aproximativ 330.000 de vizitatori.
Infrastructura complementară va cuprinde o parcare cu 200 de locuri (inclusiv două dedicate autocarelor) și 18 stații destinate încărcării vehiculelor electrice. Clădirile vor ocupa efectiv o suprafață de 6.700 mp, infrastructura rutieră și parcările vor acoperi 9.800 mp, în timp ce spațiile verzi sunt proiectate pe 15.000 mp. Pentru asigurarea climatizării și încălzirii, soluția tehnică aleasă se bazează pe instalarea a opt pompe de căldură, având fiecare o capacitate de 130kW.
Citește și: O nouă gogoriță? Aquapark-ul din Moara de Vânt ajunge din nou pe masa Consiliului Local: Un proiect dezbătut de peste doi ani care nu își va scoate investiția nici în 125 de ani
Reacția publicului: Scepticism și amintirea altor proiecte nefinalizate
În ciuda detaliilor tehnice elaborate, anunțul a fost întâmpinat cu un scepticism generalizat pe platformele de socializare, cetățenii ieșeni punând la îndoială capacitatea administrației conduse de primarul Mihai Chirica de a transforma documentațiile în realitate.
Principala critică recurentă vizează istoricul promisiunilor neonorate ale Primăriei. „Spital regional, stadion, Bahlui navigabil, tren metropolitan, sală polivalentă, inel cu sens unic (Palas), aqua park etc. Câte proiecte pe foaie și câte realizate. Asta cam spune tot”, rezumă Ciprian Haldan, reflectând un sentiment comun de oboseală față de stadiul de machetă al marilor investiții. În același registru, Vasile Iosep comentează ironic: „Alte machete… visele umede ale lui Mihăiță”, subliniind contrastul cu realizările din regiune: „Între timp au făcut bazine de înot în Pașcani, Rădăuți, Gura Humorului, Bacău, Roman, Botoșani, Dorohoi… în Vaslui e în construcție. Arată orașul ăsta ca cel mai mare sat al țării!”.
Problema lipsei infrastructurii rutiere de bază, precum o centură ocolitoare, a fost ridicată de Darius Popovici, care consideră inoportună prioritizarea unui parc de distracții în aceste condiții: „Dacă face Aqua Park-ul lângă centura Iașului… să avem acces facil… Bârladul are centură, la Vaslui este în lucru, Roman, Bacău, Botoșani, Suceava au centură. Noi avem planuri de fezabilitate, machete și multă prosteală”.
Critici la adresa managementului financiar și ironii arhitecturale
Nemulțumirile cetățenilor au vizat, de asemenea, aspectul financiar și sustenabilitatea unui astfel de proiect din bani publici. O asociație locală (Proiect România) a atras atenția asupra situației bugetare a municipalității: „Primăria Iași cheltuie bani pe care nu îi are (…) deficitul este uriaș, peste 500 milioane de lei, bani împrumutați cu dobânzi de la bănci. Investițiile sunt de dorit, dar în direcții sustenabile care să întoarcă plusvaloare. De ce nu se fac parteneriate public-private?”. Alți cetățeni, precum Vasile Lungu, au exprimat temeri privind trasabilitatea fondurilor: „Și uite așa se duc milioane de lei, pe hârtii, fără să se construiască nimic”. Gica Nastasă a sintetizat dezamăgirea privind comunicarea primăriei: „Numai proiecte, atât, dar nimic nu faceți. Unde este spitalul regional, sala polivalentă… Totul e o minciună, luna viitoare cred că o să avem și metrou în visele lui Chirica”.
Pe un ton sarcastic, Florin Baciu a sugerat chiar o standardizare vizuală a proiectelor neîncepute din zona Moara de Vânt, făcând referire la Sala Polivalentă „Regina Maria”: „Cred că ar arăta mult mai bine dacă ar fi în formă de coroană (…) mai ales că se vor afla în aceeași zonă. Așa economisiți și timp pentru machete, puteți da copy-paste!”. Comentariile au culminat cu previziunea ironică a lui Toma Florin: „La anul să faceți metrou și Disney Land și cam gata cu investițiile în Iași”.
