Începând cu anul 2027, unitățile de învățământ liceal din România ar putea organiza propriul concurs de admitere în clasa a IX-a pentru cel mult 50% din locurile disponibile, completând astfel Evaluarea Națională. Măsura, prevăzută de Legea învățământului preuniversitar, a revenit în actualitate odată cu proiectul de metodologie pus în dezbatere publică de Ministerul Educației.
Invitată în cadrul emisiunii Starea Educației de la Radio Iași, Mihaela Gotcu, directorul Colegiului Național „Emil Racoviță” din Iași, a subliniat că posibilitatea organizării unui examen suplimentar reprezintă un prim pas spre o mai mare autonomie a școlilor. Cu toate acestea, ea a atras atenția că o astfel de hotărâre nu trebuie adoptată automat, ci după o analiză riguroasă a rezultatelor anterioare și în urma unor dezbateri care să implice Consiliul Profesoral, Consiliul de Administrație, precum și elevii și părinții.
„Un plan B” pentru elevi și presiunea evaluărilor
Unul dintre principalele argumente aduse în favoarea admiterii separate este oferirea unei alternative pentru elevii care nu obțin rezultatele dorite la Evaluarea Națională sau care excelează în domenii particulare. Conducerea colegiului a comparat această situație cu sesiunea de toamnă a Bacalaureatului, considerând examenul suplimentar drept un „plan B” util pentru copiii care se confruntă cu o zi slabă.
„Pentru acești copii de clasa a VIII-a, dacă nu au o zi bună sau li se întâmplă ceva, o a doua șansă nu o mai au. Și atunci, într-adevr, această măsură vine ca un plan B”, a explicat Mihaela Gotcu, punctând însă că succesul depinde de aspirațiile copilului, așteptările familiei, nivelul de pregătire și pregătirea emoțională.
Pe de altă parte, directoarea a admis că un al doilea examen va amplifica presiunea emoțională asupra elevilor de clasa a VIII-a. Totuși, ea a subliniat că evaluarea este o constantă pe parcursul traseului educațional și profesional, iar elevii trebuie să învețe să o privească drept un instrument asociat învățării, nu fricii: „Nu mai trebuie să ne fie teamă. Evaluarea merge mână în mână cu învățagem. E un tandem acolo care trebuie să fie foarte fin programat, gestionat și calibrat.”
Criterii fine de selecție, gândire critică și riscul meditațiilor
Abordând miza reală a admiterii separate, directoarea Colegiului „Emil Racoviță” a explicat că examenul suplimentar poate introduce criterii mai fine de selecție pe care Evaluarea Națională, centrată pe limba română și matematică, nu le poate surprinde complet. „Ar fi important să vedem puțin dincolo de competențe, să vedem gândire critică, să vedem modul de exprimare, să vedem vocabular, să vedem câteva abilități de înțelegere a textului, de literație”, a detaliat Mihaela Gotcu.
În privința riscului extinderii pieței meditațiilor particulare, directoarea a menționat că o astfel de posibilitate există, în funcție de opțiunile și resursele familiilor. Totuși, ea a subliniat că pregătirea suplimentară nu ar trebui să devină o condiție obligatorie, revenind școlilor de proveniență datoria de a-i pregăti corespunzător pe elevi, în condițiile în care programele de concurs și tipul de itemi vor fi clar stabiliți până la termenul-limită de 1 octombrie.
Provocările legate de mediul rural și corectarea lucrărilor
O altă chestiune sensibilă abordată în cadrul interviului vizează egalitatea de șanse pentru elevii din mediul rural. Directoarea a punctat că situația depinde puternic de contextul regional și de infrastructură, atrăgând atenția că mediul rural nu trebuie generalizat automat ca fiind lipsit de resurse: „Sunt școli extrem de bune și am prieteni buni care predau în mediul rural și care sunt cadre didactice extrem de bine pregătite, extrem de motivate să-i facă pe elevi să învețe.”
Referitor la modalitatea de evaluare a lucrărilor, Gotcu a avertizat că o corectură realizată exclusiv în interiorul liceului poate genera rezerve în rândul opiniei publice din cauza lipsei de încredere în obiectivitate: „Din păcate opinia publică nu are încredere în ceea ce înseamnă principiile, corectitudinea cadrelor didactice. Presupun că ar fi puțin riscantă o asemenea abordare.” În acest sens, ea a pledat pentru utilizarea unor proceduri standardizate, similare celor de la Evaluarea Națională, pentru a reduce riscul criticilor și al interpretărilor subiective.
