Consiliul Județean Iași recurge la o procedură financiară de excepție în acest început de an, apelând la excedentul bugetar din anii anteriori pentru a asigura continuitatea unui proiect european major: „Familia, șansa mea!”. Printr-un parteneriat strategic cu Fundația Hopes and Homes for Children (HHC) România, administrația județeană direcționează fonduri în avans pentru a închide definitiv vechiul centru de plasament „C.A. Rosetti” și a muta copiii în medii de tip familial. Decizia, luată înainte de aprobarea bugetului oficial pe anul 2026, are rolul de a preveni blocajele de finanțare și de a susține tranziția a zeci de tineri vulnerabili către un sistem de asistență socială modern.
De ce a fost necesară deblocarea banilor în regim de urgență
Mecanismul proiectelor finanțate din fonduri europene (în acest caz, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027) presupune ca beneficiarul să susțină inițial cheltuielile, urmând ca sumele să fie decontate ulterior de autoritățile de management. Cum bugetul județului pe anul 2026 nu este încă aprobat și operaționalizat, implementarea proiectului, aflat în plină desfășurare, risca să fie blocată din lipsă de lichidități.
Pentru a evita sistarea activităților, conducerea Consiliului Județean a propus utilizarea excedentului bugetar. Astfel, pentru anul 2026, au fost aprobate credite de angajament în valoare de 1.040.638,40 lei și credite bugetare de 5.372.585,20 lei. Această injecție de capital asigură plata serviciilor, a constructorilor și a specialiștilor implicați până la reglarea fluxurilor financiare standard.
Cifrele din spatele reformei: cum se împart cele aproape 10 milioane de lei
Proiectul „Familia, șansa mea!” (cod SMIS 328436) are o durată de implementare de 30 de luni (estimată între iulie 2024 și decembrie 2026) și presupune o alocare masivă de resurse, împărțite între Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (prin CJ Iași) și partenerul neguvernamental.
Bugetul total al proiectului reflectă anvergura schimbărilor vizate:
- Valoarea totală a proiectului: 9.878.502,40 lei.
- Bugetul gestionat de Consiliul Județean Iași (Lider): 9.076.602,40 lei. Din această sumă, grosul finanțării este european (7.715.112,04 lei din FSE+), susținut de contribuția din bugetul național (1.179.958,31 lei) și o cofinanțare locală minimă, de 2% (181.532,05 lei).
- Bugetul gestionat de Fundația HHC România (Partener): 801.900,00 lei, structurat pe același model (681.615 lei bani europeni, 104.247 lei de la bugetul de stat și 16.038 lei cofinanțare proprie).
De la instituționalizare la prevenție: ce se schimbă concret în teren
Dincolo de procedurile birocratice de decontare, miza reală a proiectului este reformarea din temelii a modului în care statul tratează copiii abandonați sau aflați în situații de risc. Obiectivul principal nu este doar închiderea clădirilor de tip vechi, ci crearea unei infrastructuri care să prevină separarea copiilor de familiile lor naturale.
Conform documentației tehnice, proiectul vizează rezultate directe și măsurabile în comunitate:
- Dezinstituționalizarea: 45 de copii și tineri rezidenți în prezent în centrul de plasament „C.A. Rosetti” din Iași vor face tranziția către soluții de îngrijire alternative, de tip familial (asistenți maternali, plasament la rude sau servicii de tip rezidențial de mici dimensiuni).
- Prevenirea abandonului: 35 de copii din comunitate, aflați în risc iminent de a fi separați de părinți, vor beneficia de sprijin direct pentru a rămâne acasă.
- Infrastructură nouă: Se va înființa un Centru de Zi de Recuperare pentru Copiii cu Dizabilități în orașul Târgu Frumos, care va oferi servicii esențiale pentru familiile din zona metropolitană a municipiului.
- Pregătirea personalului: 60 de specialiști în domeniul asistenței sociale vor trece prin programe de dezvoltare a capacității și formare continuă, pentru a se adapta noilor standarde de lucru cu minorii trași din sistemul rezidențial de tip vechi.
Prin această hotărâre, Consiliul Județean Iași bifează nu doar o obligație asumată în fața Uniunii Europene privind eradicarea vechilor orfelinate comuniste, ci și o urgență socială critică, mutând accentul de pe simpla „cazare” a copiilor vulnerabili pe reintegrarea și sprijinul lor activ în societate.


