Muzeul Național Brukenthal din Sibiu a expus joi, 9 aprilie, o stampă din secolul al XVII-lea care ilustrează „Cina cea de Taină”, realizată după o compoziție a artistului flamand Peter Paul Rubens. Lucrarea, semnată de gravorul Boëtius a Bolswert, prezintă o abordare diferită a scenei biblice comparativ cu reprezentările clasice anterioare, documentând modul în care estetica barocă a modificat iconografia religioasă și metodele de propagare a artei în Europa pre-industrială.
În istoria artei, „Cina cea de Taină” realizată de Leonardo da Vinci la Milano a impus un standard vizual bazat pe simetrie și pe așezarea liniară a apostolilor de o singură parte a mesei. Analiza specialiștilor de la Muzeul Brukenthal indică faptul că versiunea rubensiană expusă la Sibiu se distanțează de această geometrie strictă.
Compoziția originală a lui Rubens, transpusă în gravură de Bolswert, modifică centrul de greutate al scenei: de la solemnitatea momentului euharistic, la reacția umană declanșată de anunțul trădării. Scena capătă o profunzime teatrală, specifică secolului al XVII-lea, caracterizată prin gesticulație amplă și o distribuție spațială asimetrică a personajelor.
Elementele distinctive ale lucrării
Conform datelor furnizate de experții instituției muzeale, stampa este considerată una dintre cele mai valoroase piese cu tematică religioasă din patrimoniul propriu datorită unor detalii de compoziție rar întâlnite în alte versiuni:
- Psihologia personajelor: Expresiile faciale și mișcările trupurilor apostolilor sunt individualizate pentru a reda reacțiile specifice (șoc, negare, teamă) la vestea trădării. Poziționarea lui Iuda în spațiu este modificată pentru a sublinia izolarea sa față de restul grupului.
- Contextul arhitectural și personajele secundare: Fundalul include personaje auxiliare, precum slujitori sau figuri de fundal, elemente care ancorează evenimentul religios în realitatea cotidiană a epocii și adaugă complexitate scenei.
- Natura moartă: Obiectele de pe masă, vesela și aranjamentul faldurilor sunt redate cu un nivel ridicat de detaliu, ilustrând interesul artei baroce pentru redarea materialității.
- Tehnica de execuție: Gravorul Boëtius a Bolswert reușește să redea efectele de clarobscur, volumele și texturile prezente în pictura în ulei a lui Rubens exclusiv prin utilizarea densității și a unghiurilor de hașurare pe placa de gravură.
Rolul gravurii în difuzarea artei în secolul al XVII-lea
Expunerea acestei lucrări oferă și un context tehnic privind economia artei în secolul al XVII-lea. În absența tehnologiilor moderne de reproducere a imaginilor, pictorii consacrați, precum Peter Paul Rubens, au dezvoltat ateliere de gravură afiliate.
Boëtius a Bolswert a activat ca interpret autorizat, având rolul de a transpune compozițiile pictorului în formate grafice. Aceste stampe erau ulterior multiplicate și distribuite la nivel european. Astfel de lucrări îndeplineau funcții multiple: consolidau prestigiul artistului pe plan internațional, serveau ca material didactic în atelierele de pictură și funcționau ca instrumente de educație vizuală și religioasă.
Sursă foto: Muzeul Brukenthal și Shutterstock
