Consilierii locali dezbat și votează astăzi proiectul pentru bugetul local Iași 2026, un document financiar estimat la o valoare totală de aproape 3 miliarde de lei. Deși suma brută poate părea impresionantă la o primă lectură, o analiză tehnică a cifrelor relevă o realitate structurală îngrijorătoare. Administrația locală direcționează, din nou, mai multe fonduri pentru funcționarea aparatului propriu decât pentru dezvoltarea infrastructurii urbane, menținând un decalaj economic sever față de orașele performante din vestul țării.
Documentul oficial pus pe masa aleșilor locali, incluzând referatul de aprobare privind repartizarea excedentului din anii precedenți, ne oferă o radiografie exactă a priorităților financiare ale orașului.
Cifrele reci: Cum este împărțit bugetul local Iași 2026
Pentru a înțelege direcția economică a orașului, trebuie să separăm veniturile și cheltuielile pe capitolele majore. Din cele aproape 3 miliarde de lei estimate pentru anul în curs, arhitectura bugetară arată astfel:
-
Secțiunea de funcționare: 1,29 miliarde de lei. Acești bani acoperă salariile aparatului administrativ, utilitățile primăriei, subvențiile și cheltuielile curente de întreținere a orașului.
-
Secțiunea de dezvoltare: 1,1 miliarde de lei. Acestea sunt sumele teoretic destinate noilor proiecte de infrastructură, modernizărilor și cofinanțărilor pentru fonduri europene.
-
Instituții subordonate: 589 de milioane de lei. Acest fond este destinat entităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii (piețe, direcții de asistență, transport public local).
Cifrele indică o problemă cronică a administrației ieșene: costul menținerii în funcțiune a primăriei depășește capacitatea ei de a genera plusvaloare prin investiții Primăria Iași.
Iașul versus Cluj-Napoca și Oradea: Radiografia unui decalaj
Pentru a evalua corect performanța economică a Iașului, trebuie să raportăm aceste date la administrații similare. Comparația cu alte centre urbane majore arată că Iașul pierde teren la capitolul atractivitate financiară și forță de dezvoltare.
Dacă ne uităm la municipiul Cluj-Napoca, bugetul pe acest an se ridică la 4,26 miliarde de lei, cu peste un miliard mai mult decât cel al Iașului. Diferența devine și mai clară atunci când analizăm un buget Oradea. Un oraș cu o populație la jumătate față de capitala Moldovei gestionează un buget de 3,37 miliarde de lei.
Cauza principală a acestui decalaj constă în volumul veniturilor proprii. Iașul încasează mai puțin din cote defalcate din impozitul pe venit și din taxele pe proprietate comparativ cu Clujul sau Timișoara, ceea ce reflectă o bază de impozitare mai slabă și o colectare mai puțin eficientă.
Ponderea investițiilor: Unde se duc banii din taxe
Diferența de viziune administrativă se vede cel mai bine în procentul alocat dezvoltării din totalul cheltuielilor. Aici, cifrele extrase din execuțiile bugetare și proiecțiile pentru 2026 plasează Iașul în a doua jumătate a clasamentului național:
-
Oradea: direcționează aproximativ 53% din buget către investiții.
-
Cluj-Napoca: alocă 35,5% pentru dezvoltare.
-
Iași: alocă doar 23,65% din buget pentru secțiunea de dezvoltare.
Deși Iașul stă mai bine decât Bucureștiul (care direcționează doar 12% spre investiții), procentul de sub 25% este insuficient pentru a recupera restanțele istorice în infrastructura rutieră, mobilitatea urbană și educație.
Inflația scade valoarea reală a banilor pentru proiecte de dezvoltare Iași
Conducerea primăriei arată adesea că sumele absolute alocate investițiilor au crescut de la an la an. Comparativ cu 2023, administrația a prevăzut o cheltuială suplimentară de aproximativ 270 de milioane de lei pentru dezvoltare.
Totuși, această creștere este absorbită aproape integral de rata inflației, de scumpirea materialelor de construcții și de creșterea costurilor cu forța de muncă. În termeni reali, puterea de cumpărare a administrației locale a scăzut. Acei 1,1 miliarde de lei alocați pe hârtie pentru investiții în 2026 se vor traduce în mai puțini kilometri de străzi asfaltate și mai puține clădiri publice reabilitate față de volumul de lucrări executat cu sume similare acum trei ani.
Mai mult, referatul de aprobare din documentația bugetară menționează „repartizarea excedentului anilor precedenți”. Prezența unui excedent semnificativ în secțiunea de dezvoltare nu este un semn de economie inteligentă, ci o dovadă a incapacității tehnice de a cheltui banii alocați. Proiectele blocate în proceduri de achiziție, licitațiile anulate și execuțiile întârziate duc la reportarea acestor fonduri de la un an la altul.
Dependența de fonduri europene și nevoia de reformă
Un alt punct nevralgic al analizei bugetare este atragerea banilor europeni. În anii precedenți, Iașul a decontat proiecte de aproximativ 300 de milioane de lei, o sumă care plasează orașul în urma unor municipii precum Galați, Arad sau Sibiu.
Pentru a inversa această tendință negativă, Primăria Iași are nevoie de un control strict asupra cheltuielilor de funcționare. Orice milion de lei economisit din birocrație sau din subvenții ineficiente înseamnă un milion de lei disponibil pentru cofinanțarea proiectelor europene.
Bugetul pe 2026 arată un oraș care reușește să se autosusțină, dar care nu are resursele proprii necesare pentru salturi majore de infrastructură. Fără o creștere accelerată a colectării taxelor locale și o diminuare a ponderii cheltuielilor salariale în totalul bugetului, Iașul va continua să privească de la distanță ritmul de dezvoltare impus de Oradea și Cluj-Napoca.
Aprobarea bugetului de astăzi în Consiliul Local setează limita economică a orașului pentru următorii ani, o limită definită de inerție administrativă mai degrabă decât de planificare strategică.
