În primăvara anului 2026, chiria medie pentru un apartament cu două camere depășește salariul minim brut lunar în mai multe capitale de pe continent, inclusiv în București. O analiză publicată de Euronews, bazată pe datele oficiale Eurostat și pe rapoartele Confederației Europene a Sindicatelor (CES), indică un dezechilibru între venituri și costurile de locuire. În prezent, cheltuielile pentru locuință, utilități și energie reprezintă aproape un sfert din consumul gospodăriilor europene, limitând accesul angajaților remunerați la nivelul de bază la spații locative în marile centre urbane.
Decalajul dintre evoluția veniturilor și prețurile de pe piața imobiliară este cel mai pronunțat în Europa Centrală și de Est, precum și în anumite centre cu turism intens. Datele centralizate la nivel european arată o diferență semnificativă între puterea de cumpărare și costurile solicitate de proprietari.
Cea mai mare discrepanță se înregistrează în capitala Cehiei. În Praga, chiria medie pentru un apartament cu două camere se ridică la 1.710 euro. Raportat la salariul minim brut din această țară, stabilit la 924 de euro, costul chiriei reprezintă echivalentul a 185% din venitul total al unui angajat aflat la baza grilei de salarizare.
Următoarea pe listă este Lisabona, o capitală unde cererea locativă este influențată și de afluxul de nomazi digitali. Aici, chiria medie se situează la același nivel ca în Praga (1.710 euro), în timp ce salariul minim brut portughez este de 1.073 de euro, generând un raport de acoperire de 168%.
Alte capitale europene unde costul locuirii depășește nivelul de 150% din venitul minim garantat sunt:
- Budapesta
- Bratislava
- Sofia
- Atena
- Riga
Presiunea pe piața imobiliară: Raportul dintre chirie și salariul minim brut în București
Extinderea analizei către România arată că majorările succesive ale salariului de bază minim brut pe țară au fost devansate de dinamica piețelor locale.
În București, chiria medie pentru un apartament cu două camere depășește salariul minim brut, raportul fiind estimat în prezent la 122%. Acest nivel al costurilor direcționează o parte a populației active spre localitățile din zona metropolitană sau către soluția împărțirii unităților locative.
Situația din București se aliniază unei tendințe mai largi. Într-un interval similar, unde costul chiriei variază între 100% și 150% din venitul de bază, se regăsesc orașe precum Varșovia, Dublin, Tallinn, Vilnius, dar și metropole din Europa de Vest. La Paris, de exemplu, chiria medie este evaluată la 2.523 de euro, în condițiile unui salariu minim brut de 1.823 de euro. Un scenariu similar se înregistrează în Madrid, unde o chirie medie de 1.721 de euro depășește salariul brut de 1.381 de euro.
Anumite metropole din vestul Europei prezintă un echilibru mai bun între venituri și costul locuirii, rezultat atribuit în rapoarte politicilor de reglementare a chiriilor și prezenței unui fond de locuințe sociale.
Conform studiului, Bruxelles este capitala europeană unde salariul minim acoperă cel mai eficient prețul unui apartament de două camere. Aici, costul mediu al locuirii reprezintă 70% din salariul minim brut. O situație similară se înregistrează și la Berlin (76%), oraș cu o legislație strictă privind protecția chiriașilor, urmat de Nicosia și Luxemburg, ambele menținându-se sub pragul de 100%.
Poziția sindicatelor privind riscul de sărăcie la nivel european
În afara capitalelor, presiunea financiară asupra angajaților este mai redusă. Datele Eurostat confirmă că orașele secundare oferă costuri de locuire mai mici. În Polonia, de exemplu, chiria medie în afara Varșoviei este de 376 de euro, raportată la un venit minim brut de 1.139 de euro. În afara marilor centre din Spania, chiria scade la 660 de euro, iar în Grecia (excluzând Atena), prețul mediu este de 408 euro pentru un salariu minim de 1.027 de euro.
Esther Lynch, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor, notează că menținerea acestui decalaj între salarii și costurile imobiliare crește expunerea la sărăcie a forței de muncă. Organizația solicită statelor membre intervenții pe trei paliere: corelarea salariilor minime cu costul real al vieții, stimularea negocierilor colective și creșterea investițiilor în locuințe sociale.
Conform statisticilor oficiale Eurostat, aproximativ 13 milioane de angajați din 21 de state membre ale Uniunii Europene sunt remunerați la nivelul salariului minim pe economie sau sub acest prag, confruntându-se cu dificultăți majore în accesarea pieței imobiliare private din marile orașe.
