Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va trimite în Parlament, pentru dezbatere în procedură de urgență, inițiativa legislativă privind salarizarea bugetarilor, o reformă asumată de România ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarația a fost făcută joi, la Palatul Victoria, în contextul aprobării oficiale de către Comisia Europeană a cererii de plată în valoare de 2,6 miliarde de euro. Șeful Executivului a prezentat radiografia cheltuielilor publice actuale și a subliniat că, pentru anul viitor, creșterile salariale vor fi limitate sau strict condiționate de restructurări.
Salarizarea bugetarilor reprezintă unul dintre cele mai sensibile puncte de negociere între Guvern și Comisia Europeană, alături de legea apelor și legislația privind decarbonizarea. Urgența adoptării acestor măsuri este dictată de necesitatea atragerii fondurilor europene și de menținerea unui echilibru macroeconomic precar, marcat de o recesiune tehnică confirmată.
39% din veniturile statului merg pe salarii: „Un procent care ne duce într-o fundătură”
Argumentația premierului s-a bazat pe datele financiare raportate la finalul anului trecut. Cuantumul sumelor alocate pentru plata angajaților din sectorul public a atins limite care blochează capacitatea de investiții a statului.
„Avem un angajament al guvernelor anterioare ca salariile în sectorul public să fie stabilite transparent, dar și o corelare cu productivitatea, echitatea și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a precizat că, în prezent, România înregistrează 1.280.000 de posturi în sectorul public, iar impactul bugetar este masiv. „Din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a adăugat premierul, menționând că „decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește”.
Conform angajamentelor luate prin reforma PNRR, Guvernul are constrângeri stricte privind anvelopa salarială totală. Aceasta trebuie menținută la un nivel care să depășească foarte puțin pragul de 8% din Produsul Intern Brut (PIB).
„Astăzi avem 8,1% din PIB şi, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite, nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public”, a explicat șeful Executivului, citând datele comunicate de Ministerul Finanțelor.
Opțiunile pentru salarizarea bugetarilor în 2027: Creșteri modeste sau reduceri de personal
Respectarea plafonului de 8,1% din PIB elimină posibilitatea unor majorări salariale generalizate, de tipul celor acordate în anii electorali 2023-2024. Pentru anul viitor, premierul a delimitat clar cele două scenarii de lucru privind legea salarizării.
„Creşterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să ţină cont de aceste date şi nu avem decât două posibilităţi reale: sau o creştere de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se doreşte într-adevăr o amplitudine mai mare, corecţii mai mari, creşteri mai mari, reduceri mai mari de inechităţi, atunci singura soluţie este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducere de personal acolo unde nu se justifică, în aşa fel încât spaţiile eliberate să îţi permită să îi plăteşti mai bine pe cei care lucrează cu adevărat”, a subliniat Ilie Bolojan.
Dezbaterea legislativă a fost deja deschisă în Parlament la inițiativa Președintelui României, premierul exprimându-și speranța ca „oamenii politici responsabili să găsească o formulă normală pentru legea salarizării publice”.
Economia în al doilea trimestru de recesiune tehnică
Discuțiile despre constrângerile salariale intervin pe fondul unor indicatori macroeconomici defavorabili. Premierul a confirmat datele Institutului Național de Statistică (INS) privind intrarea în al doilea trimestru de recesiune tehnică, pe care o consideră însă o etapă de „însănătoșire” a economiei.
Bolojan a criticat dur politicile fiscale anterioare, arătând că inflația și deficitele sunt rezultatul unor cheltuieli nesustenabile. „În 2024, deficitul a fost 7%, creșterea a fost doar 1%. Acum suntem în momentul adevărului: asta e starea reală a economiei fără deficite imense. Orice corecție de acest fel are ca efecte adverse, când reduci consumul pe datorie”, a precizat premierul.
El a adăugat că inflația actuală este un efect cumulat al deficitelor mari, prin care „arunci bani în piață”, la care s-au adăugat creșterea TVA, contextul internațional și liberalizarea prețurilor la energie. Totuși, estimările guvernamentale indică o scădere a inflației anuale către pragul de 6% până în luna august.
„E anormal, și imoral, ca atunci când guvernele noastre din 2023, 2024, au dat foc la acoperișul casei, au generat deficite prin aruncarea banilor în toate direcțiile în scop electoral, să îl critici pe cel care a venit să stingă focul”, a concluzionat Ilie Bolojan, justificând astfel necesitatea unor măsuri stricte în elaborarea noii legi a salarizării.
