Abandonul școlar și vulnerabilitatea socio-economică din mediul rural determină autoritățile centrale să reevalueze strategiile de menținere a elevilor în sistemul educațional. La Palatul Victoria, Comitetul interministerial pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii s-a reunit pentru a stabili o direcție clară privind atragerea de fonduri europene destinate programelor alimentare din școli. Obiectivul discuțiilor este trecerea de la inițiative cu acoperire parțială, susținute din bugetul de stat, la un program național finanțat din fonduri europene pentru ciclul 2028-2034.
Luciana Antoci, Consilier de Stat la cabinetul primului ministru pe probleme educaționale, a participat la dialogul interministerial, subliniind importanța alinierii deciziilor centrale la realitățile administrative din teritoriu. La întâlnire au participat și Sorin Costreie, consilier prezidențial, alături de Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat.
Într-o declarație publică referitoare la scopul reuniunii, șefa ISJ Iași a precizat că aceasta a reprezentat „o dezbatere aplicată pe tema programelor alimentare destinate elevilor și pentru asumarea unor decizii” strategice majore.
Noi decizii pentru programul masă caldă pentru elevi
Dezbaterile s-au concentrat pe necesitatea de a transforma pachetele alimentare și masa caldă într-un instrument sistemic de combatere a excluziunii. În acest sens, Luciana Antoci a detaliat public cele două direcții de acțiune asumate de grupul de lucru guvernamental:
- Modificarea cadrului normativ european: „Analiza și avizarea rezoluției adresate Comisiei Europene în vederea modificării cadrului normativ UE, pentru exercițiul financiar 2028-2034, astfel încât fondurile europene să producă impact real în combaterea sărăciei infantile”, aspus Luciana Antoci.
- Integrarea în Planul Național de Reformă: A doua direcție vizează, potrivit oficialului ieșean, „discuții privitoare la conceptul programului de masa caldă, în contextul introducerii strategiei acestuia în Planul Național de Reformă pentru noua generație de fonduri europene 2028-2034”.
Discuțiile au loc pe fondul datelor Eurostat, care indică faptul că peste 40% dintre copiii din România sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, factor direct corelat cu neparticiparea școlară.
Rolul județului Iași în fundamentarea deciziilor
Prezența reprezentanților ieșeni la consultările guvernamentale oferă un set de date aplicate din administrația locală. Județul Iași gestionează una dintre cele mai extinse rețele școlare din țară, incluzând numeroase unități situate în comunități rurale izolate.
Explicând necesitatea corelării politicilor centrale cu execuția locală, Luciana Antoci a adăugat: „Prin suprapunerea unor experiențe profesionale relevante cu perspectivele instituționale și cu expertiza dobândită în teren, se pot genera soluții realiste, cu rezultate concrete și cu efect măsurabil în reducerea indicatorilor de abandon școlar.”
Această perspectivă vizează dificultățile practice raportate de primării și unități de învățământ în implementarea actualului Program Național „Masă Sănătoasă”. În mai multe comune din județul Iași, lipsa cantinelor autorizate, distanțele față de operatorii de catering și complexitatea procedurilor de achiziție au generat frecvent blocaje logistice, confirmând nevoia unei expertize din teren.
Statisticile Ministerului Educației arată că abandonul școlar se menține la un nivel național de aproximativ 15%. Pentru familiile vulnerabile, asigurarea unei mese zilnice la școală constituie principalul stimulent pentru participarea la cursuri.
Capacitatea bugetului național de a susține exclusiv acest tip de asistență este, însă, limitată. Pentru extinderea de la o selecție de școli la un sistem universal adresat mediilor dezavantajate, este necesară o alocare suplimentară majoră de fonduri. Rezoluția adresată Comisiei Europene vizează tocmai asigurarea unei linii de finanțare dedicate perioadei 2028-2034, recunoscând instituțional că asistența socială integrată cu educația necesită resurse externe predictibile pe termen mediu și lung.
