În contextul apropierii sesiunilor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deputatul PSD Mihai Fifor atrage atenția asupra unei probleme ignorate frecvent în spațiul public: abandonul școlar. El argumentează că rapoartele oficiale, care se concentrează pe procentele de promovare ale elevilor prezenți, omit dispariția din sistem a unui număr semnificativ de tineri înainte ca aceștia să ajungă la examene.
Într-o analiză publicată recent, Mihai Fifor susține că educația se află într-o situație critică, generată de lipsa de continuitate administrativă și de tratarea superficială a domeniului. El descrie efectele abandonului școlar ca pe o problemă cronicizată, pe care o consideră o vulnerabilitate pentru securitatea economică și socială a României.
Pentru a ilustra argumentele sale privind abandonul școlar, deputatul a prezentat o comparație a datelor oficiale aferente sesiunilor de examene din anul 2025. Analiza cifrelor relevă un ecart semnificativ între efectivele de elevi la începutul și la finalul ciclurilor de învățământ.
Situația statistică se prezintă astfel:
- Evaluarea Națională (2025): Deși în clasa a VIII-a au fost înscriși 159.229 de elevi, la examen s-au prezentat 152.235. Astfel, se constată absența a aproape 7.000 de elevi.
- Bacalaureat (2025): Din promoția curentă de 94.100 de elevi cu drept teoretic de a susține examenul, au participat 92.393. Totuși, raportat la numărul elevilor aflați în clasa a XII-a la debutul anului școlar, se observă o diferență de aproximativ 28.600 de tineri care nu au ajuns să fie evaluați.
„Problema României nu este câți pică Bacalaureatul. Problema României este câți nu mai ajung să îl susțină”, a subliniat Fifor, argumentând că focusul pe rata de promovare de 83,2% de la Bacalaureatul din 2025 oferă o imagine distorsionată a eficienței sistemului educațional.
Instabilitatea administrativă și rezultatele evaluărilor PISA
Deputatul a indicat schimbările frecvente de la nivelul decizional ca fiind o cauză principală a ineficienței din educație. El a făcut referire directă la perioada de guvernare sub conducerea premierului Ilie Bolojan, amintind că Ministerul Educației a înregistrat trei conduceri diferite într-un interval de zece luni, inclusiv un mandat interimar.
„Cum să construiești performanță, continuitate și reforme serioase într-un domeniu tratat cu atâta dispreț?”, se întreabă retoric Mihai Fifor, sugerând că instabilitatea a împiedicat aplicarea unor strategii viabile pe termen lung.
În sprijinul afirmațiilor referitoare la calitatea actului educațional, Fifor a invocat datele furnizate de testele PISA, conform cărora 42% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență la lectură. Totodată, el a reamintit că peste 30% dintre elevi se află în categoria analfabetismului funcțional sever.
Analiza deputatului abordează și dimensiunea economică și socială a abandonului școlar. El subliniază că tinerii care părăsesc sistemul educațional provin adesea din medii vulnerabile și necesită politici de sprijin țintite.
„O țară în care aproape jumătate dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc, care pierde zeci de mii de copii înainte ca aceștia să ajungă la examenele naționale și care tratează educația ca pe o problemă secundară (…) are o problemă de securitate economică, socială și chiar democratică”, concluzionează Fifor.
