Consiliul Local analizează execuția bugetară a Municipiului Iași la 31 decembrie 2025, iar documentul oficial scoate la lumină o problemă cronică a administrației locale. Datele tehnice arată clar că secțiunea de dezvoltare suferă de o discrepanță majoră între sumele previzionate inițial și banii cheltuiți efectiv. Deși primăria alocă pe hârtie fonduri consistente pentru modernizarea orașului, incapacitatea aparatului de specialitate de a derula licitațiile și de a gestiona constructorii duce la un grad de execuție de doar 62%.
Cifrele oficiale: decalajul dintre bugetare și realitate
Analiza contului de execuție la finalul anului 2025 arată dimensiunea blocajului administrativ în privința investițiilor. Pentru secțiunea de dezvoltare, municipalitatea a estimat un buget de cheltuieli ambițios, dar realitatea din teren a contrazis planurile de pe hârtie.
Cheltuielile efectuate s-au oprit la valoarea de 452,34 milioane lei. Acest număr reprezintă un grad de realizare de abia 62,18% din prevederile definitive. Altfel spus, primăria a eșuat în a cheltui aproape 40% din fondurile destinate modernizării orașului în anul 2025.
Pe partea de încasări, situația este similară. Veniturile încasate direct pentru acest capitol au fost de 432,95 milioane lei, adică 62,33% din estimări. Această diferență a generat la finalul anului un deficit de -19,39 milioane lei pe zona de investiții. Acest dezechilibru financiar reprezintă consecința directă a unui buget gonflat artificial la începutul anului 2025. Administrația a trecut pe hârtie venituri și cheltuieli nerealiste strict pentru a afișa un volum mare de investiții, ignorând complet lipsa capacității de a atrage și utiliza în mod real aceste fonduri.
Capacitatea de investire și direcția fondurilor
Procentul direcționat către secțiunea de dezvoltare a ajuns la 23,87% din totalul cheltuielilor generale ale bugetului local (1.894,99 milioane lei). Deși administrația tinde să prezinte o ușoară creștere a acestui indicator față de anii precedenți ca pe o victorie, matematica arată o realitate mult mai dură: peste 76% din banii ieșenilor sunt înghițiți de simpla funcționare a orașului. În loc să acționeze ca un motor de regenerare urbană, bugetul local este sufocat de întreținerea aparatului din primărie, plata subvențiilor uriașe pentru transport și termoficare și acoperirea facturilor curente, lăsând mai puțin de un sfert din resurse pentru modernizarea efectivă.
Conform datelor oficiale din execuția bugetară Iași 2025, cel mai ridicat volum de fonduri a mers către trei mari domenii:
- Transporturi: 190,19 milioane lei (partea leului din bugetul de dezvoltare).
- Învățământ: 144,12 milioane lei (reabilitări de școli și modernizări).
- Locuințe și dezvoltare publică: 54,29 milioane lei.
Ritmul marilor șantiere: extremele execuției locale
Discrepanța dintre banii prevăzuți și banii cheltuiți se vede cel mai bine când analizăm punctual marile proiecte majore de infrastructură. Documentul financiar indică două viteze distincte ale administrației ieșene.
Pe de o parte, avem proiecte finanțate din fonduri proprii care au reușit să absoarbă sume consistente:
- Esplanada Teatrului Național „Vasile Alecsandri”: s-au decontat lucrări de 17,28 milioane lei.
- Colegiul Pedagogic „V. Lupu” (Corp C1): au fost realizate plăți de 13,39 milioane lei.
- Modernizare Depou Dacia: componenta din fonduri proprii a consumat 10,11 milioane lei.
Pe de altă parte, documentul este plin de proiecte unde execuția a stagnat inexplicabil. Reabilitarea Cinematografului Dacia, de exemplu, finanțată pe fonduri BERD, reprezintă un eșec administrativ clar. Aici, municipalitatea a prevăzut 10,80 milioane lei pentru 2025, dar a reușit să plătească doar 2,13 milioane lei. Banii există în conturile de credit, dar lucrările nu avansează, ceea ce înseamnă că primăria plătește dobânzi și comisioane pentru sume pe care nu le utilizează eficient.
Aceeași incapacitate de a implementa proiectele bugetate se observă și la capitolul infrastructură rutieră critică. Cel mai elocvent exemplu din datele financiare este Pasajul superior Alexandru cel Bun. Pentru reparațiile capitale ale acestui obiectiv vital, primăria a alocat 12 milioane de lei în 2025. Din această sumă, s-au decontat doar 4,63 milioane de lei. Cu un grad de execuție financiară de abia 38,63%, șantierul a generat în principal blocaje de trafic, în timp ce restul fondurilor au rămas neatinse pe hârtie.
Costurile ascunse ale lucrărilor întârziate
Pentru investiții Iași, amânarea cheltuielilor are un impact financiar dur. Municipiul a tras 38,68 milioane lei din împrumuturile interne contractate la Intesa Sanpaolo și BRD, direcționând fondurile către modernizarea bulevardului Poitiers și a șoselei Bucium.
Faptul că la nivel macro secțiunea de dezvoltare are un grad de execuție de doar 62% reconfirmă tiparul supradimensionării de la începutul anului fiscal. Aceste sume nu se reportează pur și simplu de la un an la altul ca o economie reală, ci reprezintă fonduri care nu au fost atrase și utilizate niciodată în proiectele asumate.
Întârzierea licitațiilor și lentoarea de pe șantiere se traduc direct în costuri suplimentare. O lucrare amânată din 2025 pentru 2026 va costa mai mult din cauza ajustării prețurilor la materialele de construcții. Execuția bugetară pe anul proaspăt încheiat reprezintă un avertisment clar: promisiunile de investiții din buget trebuie dublate de o capacitate administrativă reală de a urmări contractele.
