Dacă te-ai plimbat recent prin Copou, probabil ai observat că bustul lui Octavian Goga a dispărut din peisaj. Monumentul a fost ridicat în liniște, la finalul lunii martie, de către angajații Ateneului Național Iași. Motivul mutării nu are nicio legătură cu vreo reamenajare peisagistică a zonei, ci cu o somație legală strictă și un proces intentat municipalității. Trecutul politic radical al fostului prim-ministru a intrat sub incidența legislației care interzice prezența în spațiul public a figurilor asociate cu politici de extremă dreapta și antisemite.
O somație ignorată, urmată de un proces în instanță
Situația a pornit de la o solicitare oficială trimisă Primăriei Iași la începutul acestui an de către Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad. Cererea se baza pe noile prevederi din așa-numita „Lege Vexler” (Legea 217/2015, modificată), care interzice strict menținerea în locuri publice – cu excepția muzeelor – a statuilor, grupurilor statuare sau a plăcilor comemorative dedicate persoanelor care au condus organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Pentru că municipalitatea ieșeană nu a oferit un răspuns și nu a luat nicio măsură în termenul prevăzut de lege, asociația din Arad a acționat Primăria Iași în judecată.
Totodată, a fost sesizată și Prefectura Iași. Prefectul Constantin Dolachi a confirmat că a direcționat documentul către Primărie, menționând că a inițiat un dialog instituțional pentru ca bustul să poată fi „valorizat și recuperat conform, într-un muzeu”.
De pe soclu, direct într-o hală a Ateneului
În fața presiunilor legale, monumentul a fost retras pe 28 martie. Marius Mihai Gherman, directorul interimar al Ateneului Național Iași – instituția aflată în subordinea Primăriei care montase inițial lucrarea – a oferit clarificări privind destinația actuală a statuii.
„Este la noi în hală și va fi amplasat în final într-un muzeu. Nu am decis exact la ce muzeu. L-am ridicat pentru că nu am vrut să creăm neplăceri. Noi am fost cei care l-am amplasat în zona Copou, dar am făcut-o nu pentru omul politic Goga, ci pentru poetul Octavian Goga”, a declarat Gherman.
Avertismentul ignorat din 2021: „Să nu mai disociem operele de activitatea lor politică”
Această încercare de a face o distincție administrativă între operă și decidentul politic nu este nouă. Ea a fost folosită ca scuză și în aprilie 2021, anul în care Ateneul a amplasat statuia. La acea vreme, deputatul ieșean Alexandru Muraru, reprezentantul special al Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei la acea dată, a solicitat îndepărtarea monumentului.
În urma discuțiilor purtate cu primarul Mihai Chirica și cu Andrei Apreotesei (fostul manager al Ateneului), acesta din urmă s-a apărat susținând că a dorit doar marcarea a 140 de ani de la nașterea scriitorului și că nu ar fi știut de trecutul fascist și pro-nazist al lui Goga.
Deși atunci s-a vehiculat ideea unui compromis – montarea unei plăci explicative la baza bustului –, Muraru a respins public ideea spălării imaginii fostului premier.
„Trebuie să nu mai disociem operele unor personalități de activitatea lor politică macabră”, atrăgea atenția Alexandru Muraru în 2021, amintind că Goga „detesta democrația, diversitatea, era un spirit plin de ură”. Oficialul guvernamental a avertizat încă de atunci că expunerea unor astfel de monumente riscă să creeze „generații care să cunoască biografii trunchiate”, omițând consecințele tragice pe care aceste figuri le-au avut asupra propriilor cetățeni.
De ce este contestat Octavian Goga. Cifrele din spatele deciziei
Deși recunoscut ca un poet important în istoria literaturii române, Octavian Goga rămâne o figură politică extrem de controversată din cauza deciziilor pe care le-a luat la finalul anilor ’30. Iată contextul istoric și datele care au justificat aplicarea legii în acest caz:
- Mandat de extremă dreapta: A deținut funcția de prim-ministru al României între 28 decembrie 1937 și 11 februarie 1938, conducând un guvern cu o platformă asumat naționalistă și antisemită.
- Apatrizi peste noapte: Sub semnătura sa, a fost adoptat un decret-lege prin care 225.222 de evrei din România și-au pierdut cetățenia, un act care i-a transformat în cetățeni de rangul doi, lipsiți de protecția statului.
- Alianța cu nazismul: A fost primul oficial guvernamental român care a susținut o alianță cu Germania nazistă. În plus, a fost inițiatorul unui plan politic prin care sute de mii de evrei români urmau să fie deportați în Insula Madagascar.
- Simbolistica asumată: Potrivit istoricului Ilarion Țiu, la moartea sa, Octavian Goga a fost înmormântat cu zvastica pe piept, aceasta fiind o dorință expresă a politicianului.
Până când autoritățile ieșene vor găsi un spațiu muzeal adecvat unde bustul să poată fi expus legal, însoțit de întregul context istoric – literar, dar și politic –, soclul din zona Copou va rămâne gol.
