Ultima ședință a Consiliului Local Iași a pus pe masă trei teme cu impact direct și imediat asupra viitorului orașului: o factură care crește amețitor pentru o infrastructură mult visată, un ecosistem toxic care distruge familii în cartiere și un „perete” birocratic construit tocmai la București care sufocă dezvoltarea locală. Cum gestionează administrația ieșeană aceste crize suprapuse?
Sala Polivalentă: Când normele de siguranță aruncă în aer bugetul
Visul unei Săli Polivalente moderne la Iași devine, pe zi ce trece, tot mai scump. Consilierul local Cosette Chichirău a adus în discuție o creștere explozivă a devizului.
„Avem o majorare de la aproximativ 400 de milioane la peste 600 de milioane de lei în mai puțin de trei ani. Este o povară pe care bugetul local pur și simplu nu o poate suporta”, a atras atenția consilierul, cerând acțiuni concrete în fața acestui impas financiar.
Explicația executivului scoate la iveală o realitate dură a legislației din România. Primarul a punctat că saltul uriaș de costuri nu este o simplă eroare de calcul inițială, ci rezultatul direct al înăspririi drastice a normelor de siguranță la incendiu (ISU).
„Proiectul a suferit actualizări și reproiectări majore. A trebuit să lărgim căile de evacuare și să refacem complet culoarele pentru a ne asigura că o capacitate de aproape 10.000 de locuri poate fi evacuată în siguranță absolută”, a explicat edilul.
Dincolo de deviz, proiectul se lovește de un blocaj instituțional la Compania Națională de Investiții (CNI). Soluția de avarie conturată în ședință este una riscantă, dar necesară pentru deblocarea licitației: executivul a anunțat intenția ca Primăria să își asume o cofinanțare substanțială, de 20-25% din valoarea proiectului, doar pentru a forța demararea procedurilor la București.
Triunghiul toxic din cartiere și un consens politic rar
Dacă subiectul bugetului a ridicat tensiunea, problema sălilor de jocuri de noroc a produs o raritate absolută pe scena politică ieșeană: un consens transpartinic ferm. Tonul a fost dat de consilierul Marian Dalban, care a solicitat un plan de măsuri drastice: „Aceste săli distrug vieți și familii întregi. Trebuie să le eliminăm din Iași”.
Dezbaterea a adus la aceeași masă consilieri cu viziuni diametral opuse (Eduard Boz, Dragoș Popa, viceprimarul Daniel Juravle) și a atras chiar intervenția fostului deputat Filip Havârneanu, președintele USR Iași. Aleșii au vorbit deschis despre ceea ce s-a transformat într-un „ecosistem al disperării” în cartierele periferice, evidențiind legătura fizică și profund toxică dintre sălile de „păcănele”, casele de amanet și farmacii.
Dragoș Popa, consilier USR, a intervenit asupra subiectului interzicerii jocurilor de noroc la nivelul Iașiului
Spre deosebire de jumătățile de măsură vehiculate la nivel central – care propun doar distanțarea acestor locații de școli –, la Iași se pregătește o decizie radicală. Factorii decizionali au agreat pe loc redactarea rapidă a unei Hotărâri de Consiliu Local pentru interzicerea totală a jocurilor de noroc la nivelul întregului municipiu, nu doar o simplă relocare a lor. Dacă acest act normativ va trece de testul legalității, Iașul ar putea deveni un pionier național în protecția socială.
Absurdul birocratic: Cum dictează Bucureștiul regimul de înălțime la șes
În fine, un alt subiect al ședinței a ilustrat perfect absurdul centralizării excesive. Consilierul Marian Jan Chiriță a expus o anomalie legislativă care macină nervii și conturile ieșenilor.
„Suntem în situația absurdă în care cetățenii și dezvoltatorii așteaptă luni de zile și plătesc taxe pentru un aviz de la Autoritatea Aeronautică (AACR) ca să construiască 2-3 etaje, chiar și atunci când terenul este la șes sau direct lângă un bloc existent de 10-11 etaje”, a semnalat Chiriță.
Deși siguranța culoarelor de zbor ale Aeroportului Iași nu poate fi negociată, rigiditatea legislației frizează adesea ridicolul. Arhitectul șef și primarul au recunoscut blocajul generat de legislația națională strictă, dar au venit cu o soluție tehnică la care se lucrează deja, în urma unor deplasări la București.
Concret, se negociază crearea unei baze de date comune cu AACR. „Dorim ca Primăria să poată emite direct «negații» în certificatele de urbanism pentru proiectele care, în mod evident, nu deranjează traficul aerian, ca să îi scutim pe ieșeni de drumurile absurde la București”, au transmis reprezentanții executivului.
Vestea bună a ședinței rămâne frontul comun împotriva industriei jocurilor de noroc – un semn că, măcar în fața dramelor sociale evidente, clasa politică locală poate acționa unitar.
