Sistemul de sancțiuni rutiere din România ar putea trece printr-o modificare structurală menită să alinieze legislația la capacitățile tehnice actuale ale autorităților. Un proiect de lege depus recent la Senat propune eliminarea amenzilor pentru șoferii care nu prezintă fizic permisul de conducere sau certificatul de înmatriculare, cu condiția ca aceștia să poată fi identificați, iar documentele să fie verificabile în bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Inițiativa deschide o dezbatere necesară despre utilitatea documentelor pe suport fizic într-o eră a interconectării digitale.
În prezent, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, prezentarea documentelor în format fizic este o obligație imperativă. Articolul 101 stipulează că nerespectarea acestei norme constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni (de la 6 la 8 puncte-amendă). Istoric, această prevedere a avut rolul de a permite agentului constatator să verifice pe loc autenticitatea documentelor și dreptul de a conduce, într-o perioadă în care accesul la bazele de date centrale de pe teren era limitat sau inexistent. În contextul actual, nerespectarea acestei formalități atrage sancțiuni financiare ce pot depăși 1.000 de lei, chiar și în cazurile în care șoferul deține un permis valid, dar l-a uitat într-un alt vehicul sau în altă piesă de vestimentație.
Poziția inițiatorului: „Sancțiunea a devenit învechită”
Deputatul USR Alexandru Dimitriu, inițiatorul proiectului, susține că tehnologia actuală a Poliției Române — care include tablete interconectate cu bazele de date ale Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) — face ca obligativitatea prezentării fizice a actelor să fie redundantă.
În expunerea de motive, acesta subliniază discrepanța dintre lege și progresul tehnologic: „Conform legii, participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să înmâneze acestuia cartea de identitate sau, după caz, permisul de conducere… Nereprezentarea acestora este calificată drept contravenție. Consider că această sancțiune a devenit învechită, în contextul digitalizării administrației publice și este disproporționată în raport cu scopul legitim urmărit de lege, acela de a proteja siguranța rutieră”, a declarat Alexandru Dimitriu.
Acesta a mai adăugat că „obligația de a prezenta fizic documentele vine în contradicție cu tendința de digitalizare a administrației publice. Autoritățile publice trebuie să utilizeze mijloacele tehnice aflate la dispoziție și să nu impună sarcini inutile cetățenilor”.
Deși propunerea vizează simplificarea interacțiunii dintre cetățean și stat, implementarea acesteia ridică anumite întrebări tehnice și procedurale pe care legiuitorul va trebui să le clarifice în comisiile de specialitate:
- Identificarea șoferului: În absența permisului fizic, șoferul trebuie să poată furniza un act de identitate sau datele necesare (CNP) pentru interogarea bazei de date. Proiectul prevede că obligația de prezentare este considerată îndeplinită dacă polițistul poate accesa datele oficiale prin mijloacele tehnice din dotare.
- Disponibilitatea sistemelor informatice: O problemă majoră rămâne riscul unor defecțiuni tehnice ale bazelor de date sau lipsa acoperirii de date în zonele rurale izolate. În astfel de situații, imposibilitatea verificării ar putea bloca procesul de control sau ar putea lăsa loc de interpretări subiective.
- Precedentul RCA: Succesul verificării digitale a polițelor de asigurare auto (RCA) este utilizat ca model de bună practică. În prezent, polițiștii verifică valabilitatea asigurării în baza de date AIDA, eliminând necesitatea prezentării poliței tipărite pe suport de hârtie.
Senatul este prima cameră sesizată, proiectul urmând să treacă prin filtrul comisiilor de specialitate (juridică și de apărare) înainte de votul din plen. Camera Deputaților va avea rolul de for decizional.
