În timp ce orașe precum Brașov, Suceava, Constanța sau chiar comune din vestul țării taie panglici la baze sportive și săli polivalente de sute de milioane de lei, Iașul, capitala istorică și principalul pol de creștere al Moldovei, continuă să deseneze machete. În primăvara lui 2026, la mai bine de un deceniu de la primele promisiuni ale administrației locale, ieșenilor li se servește o nouă iluzie: un împrumut bancar de 17 milioane de euro, deviat de la un stadion fantomă, pentru a cârpi o cotă de cofinanțare a unei săli polivalente al cărei cost a explodat inexplicabil. De ce a pierdut Iașul cursa marilor investiții și cum am ajuns să modificăm proiecte din pix pentru a fenta legislația?
Moldova se dezvoltă, dar dincolo de granițele județului nostru
Pentru a înțelege dimensiunea eșecului administrativ de la Iași, o simplă privire pe harta regiunii este suficientă. La nici 150 de kilometri distanță, municipiul Suceava demonstrează că se poate. Un proiect demarat de fosta administrație a lui Ion Lungu și gestionat acum de actualul primar, Vasile Rîmbu, a prins formă și substanță.
Nu vorbim despre randări pe ecrane, ci despre o investiție asumată și finanțată clar, o „bijuterie” de 35 de milioane de euro care devine noul pol sportiv al nordului Moldovei. Datele tehnice de la Suceava arată o gândire pe termen lung:
- Capacitate principală: 5.000 de locuri, optimă pentru nevoile curente ale orașului.
- Eficiență operațională: O sală de antrenament anexă de 296 de locuri, concepută special pentru a nu consuma resursele sălii mari în afara competițiilor oficiale.
- Infrastructură conectată: Un complex sportiv întins pe 12 hectare (incluzând un viitor Aqua Park) și un nou bulevard de acces cu patru benzi și piste de biciclete.
Trecând munții, Brașovul se pregătește să inaugureze o Sală Polivalentă care impune un nou standard național. Cu o finanțare de 362 de milioane de lei asigurată prin Compania Națională de Investiții (CNI), complexul brașovean integrează două săli într-una singură: o arenă principală de peste 10.000 de locuri și una secundară de 1.100 de locuri. Este o infrastructură pregătită pentru concerte masive și competiții internaționale.
Și Iașul? Un oraș universitar cu o viață culturală și economică vibrantă nu are astăzi o capacitate reală de a găzdui un eveniment major indoor. Am avut răbdare, dar răbdarea s-a transformat în izolare.
Improvizații pe bani împrumutați: O seră în loc de scaune
În tot acest timp, la Palatul Roznovanu asistăm la a patra „actualizare de indicatori”. Ultima ședință de Consiliu Local a scos la iveală un tablou administrativ dezolant. Costul Sălii Polivalente de la Iași a crescut cu aproape 50% față de octombrie 2023, ajungând la suma astronomică de 680 de milioane de lei (aproximativ 136 de milioane de euro). Să ne oprim o clipă asupra acestei cifre: Brașovul construiește o sală mai mare, de peste 11.000 de locuri în total, cu 362 de milioane de lei. La Iași, prețul este aproape dublu, iar capacitatea scade.
Modul în care a fost justificată această scădere de capacitate sfidează logica unei dezvoltări urbane serioase. Pentru a nu depăși pragul critic de 10.000 de locuri – care ar fi impus norme mult mai stricte de autorizare la incendiu (ISU) – proiectul ieșean a fost trunchiat la 9.646 de locuri. Explicația primarului Mihai Chirica va rămâne antologică: „Ca să nu modificăm 100 la sută proiectul, pe o parte dintre locuri am făcut spații verzi, un fel de seră acoperită în interiorul sălii polivalente”.
Cu alte cuvinte, în loc să proiectăm de la zero o clădire sigură și conformă pentru un oraș de talia Iașului, administrația alege improvizația, plantând o „seră” pe scaunele lipsă, doar pentru a evita refacerea completă a dosarului.
Pentru a masca pierderea finanțării guvernamentale, primăria apelează la o altă schemă de avarie: lansarea licitației pentru partea de cofinanțare de 20%, folosind cele 17 milioane de euro dintr-un împrumut bancar contractat inițial pentru stadionul din șesul Bahluiului – un alt proiect abandonat faptic. Mutăm datoria de la un proiect eșuat la altul, sperând ca în 2028 Guvernul să preia restul facturii. Este o strategie falimentară, în care orașul nu atrage bani nerambursabili, ci se îndatorează pe zeci de ani pentru cârpeli electorale.
Nota de plată a lipsei de influență: 3,42 miliarde de lei s-au dus în alte 18 orașe
Dincolo de erorile tehnice de la nivel local, realitatea dură este că Iașul nu mai contează la masa negocierilor guvernamentale. Lista investițiilor majore derulate prin CNI arată un dezechilibru șocant. În timp ce Sala Polivalentă din Iași avea anul trecut o alocare bugetară în bătaie de joc de doar 500.000 de lei (suficientă abia pentru un gard monumental, cum este cel de la fosta bază sportivă eșuată a Universității „Cuza”), statul român a pompat 3,42 miliarde de lei în 18 orașe din țară.
Cifrele ocolirii Iașului:
- Constanța: Sală polivalentă de 96 milioane lei și stadion nou de 490 milioane lei (ambele finanțate în același timp).
- Pitești: Stadion nou de 370 milioane lei (vechea arenă fiind deja demolată).
- Tulcea: Sală polivalentă de 109 milioane lei.
- Salonta (comună în jud. Bihor): Aquapark cu fonduri integrale CNI, în valoare de 118 milioane lei.
De ce Piteștiul, Constanța, Suceava sau Salonta pot, iar Iașul nu? Răspunsul stă în calitatea proiectelor depuse, în capacitatea administrativă de a duce o procedură de licitație până la capăt (să ne amintim de cele 42 de milioane de lei pierdute din PNRR pentru Depoul Dacia) și amânarea de 10 ani a acestor proiecte de către Primăria Iași.
Iașul a demonstrat o răbdare rară, alimentată ani la rând de machete și discursuri despre „capitala culturii” sau „polul de IT”. Însă un oraș modern nu se construiește pe randări 3D și nici pe datorii bancare transferate dintr-un buzunar gol în altul. Cât timp singura strategie rămâne reciclarea promisiunilor, Iașul va rămâne un spectator trist la dezvoltarea altora. Schimbarea acestei paradigme nu se va întâmpla de la sine; ea necesită o presiune publică pe măsura ignoranței cu care suntem tratați.
Domnule Chirica, se aude?
