Exclusiv: Fantoma Sălii Polivalente revine în Consiliul Local. Un deceniu de promisiuni, zero execuție și costuri triplate pe hârtie

În ședința Consiliului Local (CL) din 27 februarie 2026, administrația condusă de Mihai Chirica va supune la vot, pentru a câta oară, actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru Sala Polivalentă „Regina Maria”.

Deși discutăm despre un obiectiv promis ieșenilor încă din campania electorală din 2016, proiectul se prezintă astăzi tot sub forma unor planșe de arhitectură. Diferența este că nota de plată estimată tocmai a atins o bornă astronomică: peste 680 de milioane de lei (aproximativ 136 de milioane de euro). În lipsa unei finanțări guvernamentale clare și cu un istoric marcat de licitații anulate, proiectul de pe hârtie contrastează dureros cu infrastructura sportivă reală, deja funcțională în alte mari orașe ale țării.

Ce se votează: Indicatori uriași pentru o clădire inexistentă

Proiectul aflat pe ordinea de zi vizează aprobarea documentației tehnico-economice actualizate pentru obiectivul din zona Moara de Vânt – Podgoria Copou.

Conform datelor tehnice din dosarul de ședință, cifrele arată astfel:

• Capacitate: 9.647 persoane (spectatori, VIP, media, sportivi).
• Regim de înălțime (Corp C1): Demisol + Parter + 2 Etaje + Etaj 3 parțial.
• Suprafață: Aria construită desfășurată ajunge la 39.082,75 mp.
• Structură: Proiectul include sala principală (Corp C1) și o anexă dedicată încălzirii și antrenamentelor (Corp C2), plus parcări, spații verzi și panouri fotovoltaice.
• Costuri: Valoarea totală a investiției este actualizată la 680.082.677,72 lei (inclusiv TVA), din care doar partea de construcții-montaj reprezintă aproximativ 553 de milioane de lei.

Un deceniu de tărăgănare administrativă

Pentru a înțelege de ce votul din 27 februarie este o simplă formalitate birocratică lipsită de finalitate practică, trebuie să privim retrospectiv. Proiectul Sălii Polivalente din Iași este o veritabilă cronică a eșecului administrativ.

1. Promisiunile din 2016-2018: Încă de la primul mandat, primarul Mihai Chirica a transformat Sala Polivalentă într-o temă centrală de discurs. În 2018, în timp ce Cluj-Napoca inaugura BT Arena (construită cu aproximativ 70 de milioane de lei), autoritățile locale ieșene explicau lipsa finanțării prin redirecționarea banilor guvernamentali către stadioanele din București pentru Euro 2020.
2. Licitațiile anulate (2022-2025): În 2022, Primăria Iași a lansat o licitație pentru construire, anulată ulterior din cauza exploziei devizelor. În 2024, Compania Națională de Investiții (CNI) a relansat procedura la valoarea de 330 de milioane de lei. În februarie 2025, licitația a fost anulată din nou, singura ofertă depusă fiind declarată neconformă.
3. Scoaterea de pe lista sinteză: La finalul anului trecut, Guvernul a alocat o sumă simbolică, de doar 500.000 de lei, pentru acest proiect. CNI, având deja circa 1.200 de investiții în derulare la nivel național, a stopat deschiderea de noi șantiere majore.

Iluzia finanțării din fonduri proprii

În fața refuzului de la București, primarul Mihai Chirica a declarat public că municipalitatea va demara lucrările din fonduri proprii, invocând o alocare de aproximativ 80 de milioane de lei.

Datele financiare ale Primăriei contrazic însă flagrant acest optimism. Banii respectivi ar proveni dintr-un împrumut contractat inițial pentru un alt proiect înghețat: noul stadion. Mai mult, administrația locală traversează o criză acută de lichidități. Primăria a invocat „scăderea veniturilor la bugetul local” chiar în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), pentru a justifica refuzul de a semna contracte de execuție pentru lucrări mult mai mici, cum ar fi parcarea supraterană din strada Mușatini sau reabilitarea statuii Independenței.

Cum poate o administrație care nu are fonduri pentru o banală parcare de cartier să susțină din bugetul propriu un mastodont de 136 de milioane de euro? Răspunsul este simplu: nu poate.

 Iașul, izolat pe harta sportului mare

În timp ce Primăria Iași votează din nou indicatori actualizați și modifică randări 3D, alte orașe produc performanță. Oradea a finalizat o Polivalentă de 30 de milioane de euro între 2019 și 2022. Cluj-Napoca găzduiește constant turnee internaționale de tenis, handbal și baschet de mai bine de zece ani. Aradul și Craiova au, de asemenea, infrastructură modernă.

Iașul, în schimb, rămâne un oraș blocat în faza de studiu de fezabilitate. Proiectul Sălii Polivalente, la fel ca Noul PUG sau parcările publice, demonstrează că încă mai avem de muncit pentru a trece de la marketing politic la execuție, management de proiect și atragere reală de fonduri.