O nouă lege a educației în Ucraina, programată să intre în vigoare la 1 septembrie 2027, riscă să reducă drastic numărul liceelor cu predare în limba română din regiunea Cernăuți. Măsura vine pe fondul unei crize structurale acute în învățământul minorităților, caracterizată prin lipsa formării noilor cadre didactice și îmbătrânirea corpului profesoral. Acest demers analizează modul în care reforma administrativă de la Kiev va afecta comunitatea românească din nordul Bucovinei și evaluează eforturile diplomatice în curs pentru protejarea identității lingvistice.
O criză sistemică, nu doar legislativă
Dezbaterea privind drepturile minorităților din Ucraina s-a concentrat adesea pe deciziile luate la Kiev, însă realitatea din teren arată că declinul învățământului în limba română are rădăcini mult mai adânci, premergătoare noii legi a educației. Sistemul se confruntă cu o problemă de sustenabilitate pe termen mediu și lung.
În prezent, sistemul de învățământ în limba română din Ucraina se lovește de un acut deficit de personal calificat. Poate cel mai grav semnal de alarmă este eliminarea modulelor în limba română de la Școala Pedagogică din Cernăuți.
Această decizie taie, practic, din fașă formarea noilor generații de învățători și profesori care ar fi trebuit să predea în limba maternă. În lipsa unei infuzii de personal tânăr, sistemul actual se sprijină aproape exclusiv pe cadre didactice aflate la vârsta pensionării sau care au depășit deja acest prag.
Datele declinului: Ce se schimbă din 2027
Reforma educațională propusă de statul ucrainean, cu orizont de implementare în toamna anului 2027, prevede o reorganizare a rețelei școlare care impune criterii stricte pentru menținerea statutului de liceu (clasele superioare). Pentru școlile comunităților de români, dispersate și adesea cu un număr mai mic de elevi din cauza declinului demografic și a emigrației, aplicarea matematică a acestei legi este o sentință la desființare.
Conform datelor actualizate și a proiecțiilor bazate pe textul legii:
- 20 de licee cu predare în limba română funcționează în prezent în regiunea Cernăuți.
- 4 licee sunt estimate a mai îndeplini criteriile de funcționare din septembrie 2027, dacă legea se aplică în forma sa neamendată.
- Aceasta reprezintă o reducere de 80% a ofertei educaționale liceale în limba maternă pentru etnicii români din regiune.
Eforturi diplomatice pe axa București – Kiev
Situația nu a rămas fără ecou la nivel instituțional. România, ca stat înrudit, are instrumente limitate de intervenție directă în politica internă a Ucrainei, însă folosește canalele diplomatice pentru a negocia excepții sau perioade de tranziție care să protejeze comunitatea din Bucovina de Nord.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a făcut deja un pas oficial în acest sens, transmițând recent o notă verbală autorităților de la Kiev. Prin acest document, diplomația de la București a solicitat ferm menținerea rețelei actuale de școli cu predare în limba română. Rămâne de văzut în ce măsură Ucraina, aflată în plin efort de consolidare a identității naționale și a limbii de stat în contextul războiului, va flexibiliza legislația pentru a răspunde preocupărilor României, un partener strategic esențial în actuala conjunctură geopolitică.
Ce urmează?
Reducerea numărului de licee cu predare în limba română va accelera procesul de asimilare lingvistică. Elevii români vor fi forțați să își continue studiile liceale exclusiv în limba ucraineană sau să abandoneze traseul educațional preuniversitar la nivelul gimnaziului, limitându-și astfel oportunitățile academice.
