Factura întârzierilor. Cum a ajuns Iașul să plătească 138 de milioane de lei pentru a salva proiectul Sălii Polivalente

Proiectul construirii Sălii Polivalente din zona Moara de Vânt a devenit un studiu de caz despre cum lentoarea administrativă se transformă în costuri directe pentru cetățeni. După patru ani de licitații eșuate și devize refăcute, prețul investiției s-a triplat, iar fereastra de oportunitate pentru o finanțare guvernamentală integrală s-a închis. Pentru a evita abandonarea proiectului, Consiliul Local Iași a fost forțat, în ședința din 20 aprilie, să aprobe o cofinanțare de 25% din costurile de execuție. Această decizie înseamnă o sarcină de peste 138 de milioane de lei asumată din bugetul local, o sumă care reprezintă, în esență, nota de plată a întârzierilor cumulate.

Cronologia unui proiect blocat: de la 213 la 680 de milioane de lei

Pentru a înțelege cum a ajuns municipalitatea în situația de a debloca fonduri proprii masive pentru un proiect național, trebuie privit istoricul documentațiilor tehnico-economice. Din momentul aprobării Planului Urbanistic Zonal (PUZ) în august 2022 și până astăzi, valoarea Sălii Polivalente a explodat, trecând prin trei etape distincte:

• Faza 1 – Optimiștii (Anul 2022): Prima procedură de achiziție a fost organizată direct de Primăria Iași, cu o valoare estimată a lucrărilor de doar 213 milioane de lei. Licitația a fost însă anulată înainte de faza depunerii ofertelor. Autoritățile au realizat tardiv că devizul estimativ fusese depășit rapid de inflația post-pandemică și de criza materialelor de construcții, suma nemaifiind ancorată în realitatea pieței.
• Faza 2 – Eșecul tehnic (Anii 2023-2024): Indicatorii au fost actualizați (prin HCL nr. 398/2023), iar proiectul a fost predat către Compania Națională de Investiții (CNI). Instituția centrală a lansat o nouă licitație în 2024, de data aceasta cu un buget majorat la 330 de milioane de lei. Deși a existat un ofertant interesat, CNI a respins oferta, invocând probleme de conformitate tehnică legate de graficul de execuție. Timpul s-a scurs din nou fără niciun contract semnat.
• Faza 3 – Realitatea prezentului (Anul 2026): Lunile de impas s-au suprapus peste noi modificări ale normativelor ISU, creșteri salariale în domeniul construcțiilor și majorări de taxe (TVA). Astfel, un nou deviz general a fost aprobat recent (HCL nr. 65/februarie 2026). Conform documentelor oficiale, valoarea totală a investiției a ajuns la un record de 680.082.677 lei (cu TVA inclus).

Capcana austerității: prețul timpului pierdut

Dacă licitațiile din perioada 2022-2024 s-ar fi concretizat, proiectul ar fi beneficiat de finanțare prin programele naționale existente. Însă, eșecurile repetate au împins Sala Polivalentă din Iași direct în capcana măsurilor guvernamentale de austeritate.

Prin Ordonanțele de Urgență nr. 52/2025 și nr. 87/2025, Executivul a redus drastic alocările pentru implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice. Finanțarea integrală de la bugetul de stat pentru proiectul din Moara de Vânt a fost sistată, iar cadrul legislativ actual permite o eventuală susținere guvernamentală completă a acestui obiectiv abia începând cu anul 2028.

Astfel, cu un proiect tehnic deja vechi și cu perspectiva înghețării investiției pentru încă cel puțin doi ani, Primăria Iași a fost nevoită să negocieze o soluție de avarie cu CNI. Soluția asumată prin vot pe 20 aprilie prevede implicarea financiară directă a orașului pentru a debloca „legalitatea și eficiența economică” a unei noi proceduri de achiziție. Cifrele aprobate arată astfel:

• Costul aferent lucrărilor de construcții-montaj (C+M): 553.899.670 lei (cu TVA).
• Cofinanțarea municipiului Iași (25% din C+M): 138.474.917 lei (cu TVA).

Din punct de vedere procedural, deși Consiliul Local și-a dat acordul de principiu, Direcția Economică și Finanțe Publice Locale a subliniat într-un raport de specialitate că includerea efectivă a creditelor de angajament în bugetul orașului se va face abia după semnarea unei convenții oficiale de finanțare cu CNI.

Dincolo de milioanele de euro și de calculele bugetare, impactul acestor întârzieri lovește direct în viața comunității și în economia locală. Echipele ieșene de baschet, handbal sau volei – care adună constant mii de fani – sunt forțate să evolueze în continuare în vechea Sală a Sporturilor. Vorbim despre o clădire care abia poate găzdui un public numeros, lipsită de facilități moderne de parcare, fără o climatizare aliniată standardelor europene și incapabilă să atragă competiții internaționale majore sau concerte de anvergură care să genereze venituri pentru oraș.

Costul de oportunitate devine evident prin comparație. În timp ce administrația din Iași s-a pierdut în discuții interminabile și a întârziat ani la rând predarea unui proiect tehnic capabil să atragă un constructor, alte orașe au acționat. Administrații mai agile din țară au reușit să semneze contractele și să demareze șantierele fix înainte ca ușa finanțărilor guvernamentale să se trântească. Astăzi, în loc să asistăm la deschiderea unui șantier, avem doar garanția că ieșenii vor plăti zeci de milioane de euro din propriul buzunar doar pentru a încerca să reînvie, peste ani, un proiect rămas la stadiul de machetă.