Un procent de 82% dintre elevii români cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani au utilizat instrumente de inteligență artificială generativă (GenAI) în ultima lună, arată datele preliminare ale studiului EU Kids Online 2026. Dintre aceștia, 45% recurg la aplicații precum ChatGPT sau Gemini pentru redactarea eseurilor și rezolvarea temelor școlare, procentul ajungând la 66% în segmentul de vârstă 15-16 ani, potrivit unei analize Edupedu.ro bazată pe un interviu cu cercetătoarea Anca Velicu.
Adopția accelerată a acestor tehnologii de către elevi nu este o surpriză, consideră Anca Velicu, coordonatoarea echipei românești a proiectului de cercetare european. Potrivit acesteia, interesul crescut se explică, în mare parte, prin specificul cerințelor școlare din România.
„GenAI se potrivește mănușă cu genul de sarcini pe care le au de îndeplinit elevii români ca teme pentru acasă”, a declarat cercetătoarea pentru sursa citată. Velicu explică faptul că sistemul educațional românesc funcționează încă într-o „paradigmă a reproducerii de informații”, domeniu în care aplicațiile de inteligență artificială excelează, fiind capabile să proceseze și să prezinte date cu rapiditate și efort minim.
Factori favorizanți: de la lipsa competențelor digitale la acceptarea tacită
Pe lângă modelul pedagogic, analiza indică o serie de alți factori care contribuie la utilizarea pe scară largă a GenAI în scopuri școlare. Printre aceștia se numără nivelul insuficient al competențelor digitale în rândul cadrelor didactice, o reglementare întârziată sau inexistentă privind utilizarea acestor tehnologii în școli, precum și o demotivare generală în sistem.
De asemenea, cercetătoarea atrage atenția asupra unei probleme de etică academică, menționând că utilizarea neetică a acestor instrumente este adesea „acceptată tacit”. Aceeași tendință de minimizare a efortului este observată și în mediul universitar sau chiar în rândul profesorilor.
Tehnologia ca simptom, nu ca sursă a problemei
În ciuda datelor privind utilizarea extinsă, coordonatoarea studiului subliniază că instrumentele GenAI nu trebuie considerate cauza directă a deficiențelor din sistemul de învățământ, ci mai degrabă un factor care le evidențiază.
Conform cercetătoarei, practica de a delega realizarea temelor nu este nouă. „Eseurile care copiau pagini de pe Wikipedia sau tezele de licență sau de doctorat care copiau alte teze sau cărți sunt simptome ale acelorași probleme”, a precizat Anca Velicu. Aceasta avertizează că, adesea, elevii nu înțeleg scopul sau metodele optime de învățare, motiv pentru care aleg calea „minimei rezistențe” pentru a livra produsul final cerut de școală.
Soluția propusă nu vizează interzicerea inteligenței artificiale, tehnologie considerată utilă, ci reglementarea utilizării acesteia astfel încât efortul cognitiv necesar procesului de învățare să fie păstrat.
Studiul EU Kids Online confirmă utilizarea GenAI pentru sarcini școlare, însă cercetătorii precizează că datele actuale nu permit încă o evaluare exactă a modului în care elevii interacționează cu aceste aplicații – dacă le folosesc ca instrumente de învățare sau dacă deleagă integral realizarea temelor. Date suplimentare vor fi disponibile odată cu publicarea raportului național pentru România.
