Datele CITY INDEX 2025 arată un Iași rămas în zona de potențial nevalorificat, cu o viteză de dezvoltare sub cea a polilor din vestul țării. Peste aceste cifre se suprapune acum un avertisment direct, venit de la Charles Montgomery, unul dintre cei mai cunoscuți urbaniști la nivel global. Prezent la Summitul Tilia, canadianul a refuzat tururile oficiale, a luat la pas cartierele și a concluzionat tăios: „Ați dat orașele voastre unei singure tehnologii și a venit timpul să construiți orașe pentru oameni, nu doar pentru mașini”. Dincolo de promisiunile de fluidizare a traficului, marile proiecte rutiere propuse de Primărie riscă să agraveze calitatea vieții. O privire asupra discrepanței dintre ceea ce are orașul de oferit și deciziile care îl țin pe loc.
Charles Montgomery nu a menajat strategiile de mobilitate ale municipalității. Dacă centrul are o moștenire arhitecturală de invidiat – catalogată drept o „comoară ce trebuie protejată” –, cartierele creionează un peisaj al nesiguranței, dominat de trafic și de lipsa investițiilor în alternative viabile de transport.
Piața Unirii, pe care a descris-o drept un „spațiu public potențial perfect”, este folosită parțial ca parcare pentru hotelul din zonă. „Trebuie să opriți asta. Aveți oportunitatea de a crea unele dintre cele mai mari spații publice din toată Europa, dacă mutați câteva mașini la o parte”, a punctat Montgomery.
Urbanistul a identificat lipsa acută a alternativelor ca fiind principala cauză a congestiei. „Provocarea din cartierele voastre este că, nefăcând investițiile necesare în infrastructura publică, în mobilitatea publică, în tramvaie bune, atât de mulți oameni sunt nevoiți să depindă de mașinile lor. Asta înseamnă că, pe de o parte, cartierele voastre nu sunt sigure pentru copii care merg pe jos, nu sunt sigure pentru bătrâni și sunt, sincer vorbind, mai plictisitoare”, a explicat acesta, cerând ca prioritate zero construcția de infrastructură robustă pentru pietoni și bicicliști.
Proiectul inelului rutier din centru: „Întotdeauna o catastrofă”
Avertismentul vizează direct crearea inelului rutier cu sens unic în jurul Palatului Culturii. Deși administrația locală prezintă proiectul ca pe o soluție de fluidizare, expertiza internațională îl cataloghează drept o reacție greșită la o problemă sistemică.
„Cea mai frecventă greșeală pe care o fac orașele din întreaga lume este să fie reactive. Văd traficul auto și se gândesc: «Oh, trebuie să creăm mai mult spațiu pentru mașini». Aceasta este întotdeauna o catastrofă”, a explicat Montgomery.
Referindu-se strict la planurile Primăriei Iași, verdictul a fost fără echivoc: „Cred că Iașul este pe cale să facă o greșeală foarte mare. Am auzit că se dorește crearea unui inel rutier cu sens unic în jurul palatului. Dacă vreți un oraș mai social, mai accesibil pentru toată lumea, trebuie să încetiniți mașinile, nu să le accelerați”. Argumentul se bazează pe conceptul de „cerere indusă”: „dacă construiești mai mult spațiu pentru mașini, vor veni mai multe mașini și vei fi din nou congestionat. E timpul să oprim acest ciclu nefericit”.
Matematica stagnării: ce ne arată CITY INDEX 2025
Avertismentele nu sunt simple opinii, ele se reflectă direct în cifre. Raportul CITY INDEX 2025, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, arată cum Iașul pierde teren în cursa cu centrele urbane din Transilvania și Banat.
Din cele 41 de municipii analizate pe baza a 51 de indicatori, orașul ocupă locul 7 general, dar detaliile pe sub-categorii arată vulnerabilități clare:
- Calitatea locului (Locul 5): Orașul este ținut sus strict de calitatea universităților, de numărul de studenți și de serviciile medicale. Este, practic, „ancora” Iașului.
- Prosperitate (Locul 9): Aici intervine declinul. Iașul pierde poziții la competitivitate urbană și stagnează la efortul investițiilor publice.
- Banii europeni: Față de Oradea, Timișoara, dar și de centre mai mici precum Bistrița sau Alba Iulia, Iașul are o viteză redusă de dezvoltare și nu se regăsește printre lideri la atragerea de fonduri UE. Fără acești bani, proiectele complexe de transport public sunt aproape imposibil de susținut.
De la „Soft Power” la lipsa de încredere socială
Studiul arată că peste 10% din scorul unui oraș modern depinde astăzi de divertisment, cultură și viața socială. Evenimentele private majore mențin Iașul pe hartă, în timp ce investițiile publice întârzie. Această zonă a fost abordată și de Montgomery dintr-o perspectivă sociologică, legând infrastructura de un deficit cronic în România: lipsa de încredere.
„Sondajele internaționale privind încrederea socială arată că românii nu cred că se pot încrede unii în alții. Aceasta este o veste foarte tristă, deoarece nu există ingredient mai puternic pentru bunăstarea din orașele voastre. […] Românii sunt vrednici de încredere, dar nu vedeți întotdeauna ce e bun în celălalt. Cu cât vă veți experimenta mai mult unii pe alții în medii pozitive, față în față, departe de telefoane, cu atât veți învăța să aveți mai multă încredere, să cooperați”, a subliniat autorul canadian. Orașele congestionate, fără centre de cartier sigure, limitează drastic aceste interacțiuni.
Atât datele CITY INDEX, cât și recomandările urbanistului canadian indică aceeași soluție tehnică: renunțarea la lărgirea străzilor pentru mașini. Pentru a rezolva blocajele din Zona Metropolitană, inelele de viteză din centru sunt inutile. Montgomery a punctat două direcții obligatorii: „În primul rând, aveți nevoie de un transport în comun robust, care să lege centrul de periferie. Nimeni din transportul în comun nu ar trebui să fie vreodată blocat în spatele unei mașini private”.
A doua componentă ține de planificarea cartierelor noi: „Aveți nevoie de nuclee suburbane – centre dense și prietenoase cu pietonii în suburbii, astfel încât oamenii de acolo să aibă aproape magazinele, școlile, tot ce le trebuie. Nu toată lumea să fie nevoită să conducă peste tot, tot timpul”.
Sursă foto: Radio România Iași
