Liderii celor 32 de state membre participă marți și miercuri la summitul NATO de la Ankara, o reuniune axată pe alocările financiare pentru apărare și coordonarea militară a Alianței. Președintele SUA, Donald Trump, a solicitat majorarea bugetelor militare, în timp ce statele europene au raportat o creștere cu 11% a fondurilor alocate în 2026. România, reprezentată de președintele Nicușor Dan, participă la discuții cu o agendă centrată pe securitatea Mării Negre și pe achiziția comună de noi sisteme antiaeriene.
Reuniunea are loc într-un context de securitate marcat de continuarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile recente din Orientul Mijlociu, care au inclus acțiuni militare ale SUA în Iran.
Administrația de la Washington a solicitat statelor europene să preia un rol mai mare în asigurarea securității continentului. Datele oficiale prezentate la summitul NATO de la Ankara arată o conformare parțială la aceste solicitări financiare.
Conform cifrelor publicate marți de Alianță, cheltuielile de bază pentru apărare ale țărilor europene și ale Canadei au înregistrat o creștere de 11% în 2026. Se estimează că bugetele cumulate se vor situa la 634 de miliarde de dolari în acest an, comparativ cu 571 de miliarde de dolari în 2025.
Ritmul de creștere este inferior celui înregistrat în intervalul 2024-2025 (aproximativ 19%), iar nivelul total rămâne sub fondurile alocate de Statele Unite.
În cadrul discuțiilor, președintele SUA a cerut aliaților să accelereze atingerea pragului de 5% din PIB pentru cheltuielile de securitate până în 2035. Potrivit datelor NATO, doar cinci state, printre care Polonia și țările baltice, au atins acest nivel. La polul opus, raportul menționează Slovenia, cu un procent de 1,61% din PIB. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut public necesitatea creșterii cheltuielilor și a modernizării forțelor armate europene.
Angajamentele militare ale României și achizițiile comune
Agenda delegației României vizează consolidarea Flancului Estic. În prima zi a reuniunii, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN) au semnat mai multe memorandumuri în cadrul Forumului Industriei de Apărare, o inițiativă prin care NATO a anunțat contracte comune de armament în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Documentele semnate de România prevăd participarea la următoarele programe:
- Platforma GlobalEye (iAFSC): România a aderat la programul pentru viitoarea platforme de avertizare timpurie a NATO, bazată pe avioane radar care vor înlocui flota AWACS.
- Apărare antiaeriană la joasă altitudine: S-a semnat un memorandum pentru dezvoltarea capabilităților de combatere a amenințărilor aeriene sub 150 de metri, vizând sistemele fără pilot și munițiile de tip loitering.
- Instruirea piloților (NFTE): A fost actualizat acordul pentru antrenarea piloților militari europeni, program care include creșterea de cinci ori a numărului de operatori de drone până la finalul anului 2027.
- Rachete de lovire navală: Statul Major al Apărării a semnat aderarea la coaliția de achiziții pentru sistemul Naval Strike Missile, alături de SUA, Marea Britanie și Norvegia.
Totodată, România face parte dintr-un grup de nouă state care a anunțat înființarea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, instituție menită să mobilizeze capital pentru industria de apărare, programată să devină operațională în 2027.
Discuțiile președintelui Nicușor Dan cu oficialii SUA
Pe parcursul summitului, președintele Nicușor Dan a participat la o întrevedere cu o delegație bipartizană a Congresului SUA, din care au făcut parte senatorii Jeanne Shaheen, Mike Rounds, Christopher Coons și Dick Durbin.
Conform comunicării oficiale, discuțiile au abordat Parteneriatul Strategic bilateral. Președintele român a evidențiat necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime pe Flancul Estic, în contextul acțiunilor militare din proximitatea granițelor României.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski participă la summit cu scopul de a obține un număr mai mare de sisteme de apărare aeriană, în special rachete Patriot. Solicitarea vine ca urmare a atacurilor recente lansate de Rusia asupra Kievului.
În mesajul său, Zelenski a subliniat capacitățile de apărare ale Ucrainei și a evidențiat recentele atacuri ucrainene asupra infrastructurii din Rusia. Oficialul de la Kiev a solicitat partenerilor europeni dezvoltarea rapidă a unui sistem antibalistic comun și a anunțat o întâlnire bilaterală cu președintele Donald Trump, programată pentru miercuri.
Documentele pregătite pentru summit indică faptul că statele membre se vor angaja să aloce 70 de miliarde de euro pentru asistență militară și instruire destinată Ucrainei în 2026.
Contextul diplomatic și măsurile de securitate din Ankara
Desfășurarea summitului a impus măsuri stricte de securitate în capitala Turciei. Presa locală a raportat reținerea preventivă a câtorva sute de persoane în zilele premergătoare evenimentului. Marți, forțele de ordine au blocat un protest anti-NATO în centrul Ankarei, reținând mai mulți participanți care au încălcat interdicția privind adunările publice.
La nivel diplomatic, reuniunea include discuții directe între Donald Trump și președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Pe agenda publică au apărut și subiecte colaterale, președintele SUA reiterând opinia conform căreia Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, afirmație care vizează direct Danemarca, stat membru NATO.
Summitul se încheie miercuri, prin adoptarea unei declarații comune a statelor membre.
