Judecătoria Oltenița a dispus, la data de 1 iulie 2026, „renunțarea la aplicarea pedepsei” față de Eugen Ionuț Sechila, într-un dosar privind utilizarea unor simboluri asociate mișcării legionare. Decizia instanței, care nu este definitivă, a venit la finalul unui proces declanșat în martie 2025, în urma unor acuzații legate de amplasarea unei troițe pe raza județului Călărași și a activității online a acestuia.
Conform hotărârii publicate pe portalul instanței, magistrații au optat pentru aplicarea unui avertisment, o măsură ce presupune atragerea atenției asupra conduitei viitoare. „Aplică inculpatului Sechila Eugen Ionuţ un avertisment, atrăgându-i-se atenţia asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune în cazul în care va mai comite infracţiuni”, se arată în motivarea soluției.
Totodată, instanța a stabilit ca Eugen Sechila să suporte cheltuielile judiciare către stat, în valoare totală de 2.765,88 lei, sumă care include cheltuieli aferente urmăririi penale. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.
Poziția apărării și contextul dosarului
Dosarul a pornit de la o troiță ridicată în anul 2021 în județul Călărași, care conținea simbolul crucii tripli (crucea Arhanghelului Mihail). După apariția unor critici în spațiul public în decembrie 2024, familia persoanei în memoria căreia a fost ridicată troița a decis înlăturarea acesteia.
În timpul procedurilor judiciare, familia lui Eugen Sechila a contestat caracterul penal al faptelor. Într-o intervenție televizată la Realitatea TV, în perioada audierilor, soția acestuia, Elena Sechila, a afirmat: „Este vorba de un dosar fabricat de ceva timp, din ce ne dăm noi seama, în baza legii 217/2015”. Aceasta a respins acuzațiile aduse soțului său, sugerând că acțiunile acestuia au fost interpretate eronat de către autorități.
Parchetul General a susținut în rechizitoriu că Eugen Sechila ar fi promovat simboluri legionare atât prin amplasarea troiței respective, cât și prin activitatea pe rețelele de socializare, unde ar fi utilizat imagini stilizate ale lui Corneliu Zelea Codreanu.
În ceea ce privește activitățile asociative, anchetatorii au citat documente și informații privind organizarea unor tabere, susținând că acestea ar fi avut scopuri de „recrutare ideologică”. În dosar se menționează: „Eugen Ionuț Sechila, beneficiind de suportul unor foști legionari, s-a implicat în organizarea a zeci de tabere de haiducie, prin intermediul cărora viza recrutarea ideologică a participanților”.
De cealaltă parte, asociația fondată de familia Sechila, „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, a susținut constant că activitățile sale sunt dedicate memoriei unor personalități istorice și educației patriotice, negând orice intenție de radicalizare sau de acțiune împotriva ordinii de drept.
Procurorii au inclus în dosar și detalii despre comunicarea dintre Eugen Sechila și Călin Georgescu. Potrivit rechizitoriului, pe fondul mediatizării critice a acestor legături, cei doi ar fi discutat telefonic la sfârșitul anului 2024. Procurorii notează că, în contextul discuțiilor despre „un plan”, Călin Georgescu a făcut referiri la acțiuni viitoare, aspecte care au fost integrate în ansamblul probatoriului prezentat în fața judecătorilor.
