Sistemul judiciar din România se confruntă cu limitări procedurale și tehnice majore în monitorizarea statistică a infracțiunilor sexuale comise împotriva minorilor, instituțiile statului neavând capacitatea de a filtra datele în funcție de vârsta victimelor sau a agresorilor. Situația a fost confirmată oficial de Ministerul Justiției (MJ) și de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), în urma unei interpelări parlamentare în care se solicitau date exacte privind efectele modificărilor legislative din ultimii ani.
Demersul a fost inițiat la începutul lunii aprilie 2026 de către deputata USR Monica Berescu. Parlamentarul a cerut clarificări privind impactul Legii nr. 217/2023, act normativ adoptat cu scopul de a înăspri sancțiunile și de a reglementa mai strict circumstanțele în care consimțământul minorului poate fi invocat.
În textul interpelării adresate Ministerului Justiției, deputata a subliniat că „aceste modificări legislative au fost adoptate pentru a îmbunătăți identificarea, investigarea și sancționarea infracțiunilor sexuale împotriva minorilor și pentru a asigura o protecție mai eficientă a copiilor victime ale unor astfel de fapte”. În acest sens, s-a solicitat comunicarea numărului de cazuri instrumentate conform noii legi, defalcate pe ani, dar și distribuția victimelor minore și a inculpaților pe grupe de vârstă.
Limitările sistemului ECRIS: Lipsesc datele despre victime și inculpați
Răspunsul oficial formulat de ministrul interimar al justiției, Marian-Cătălin Predoiu, arată că platforma ECRIS, utilizată pentru gestionarea dosarelor în instanțele naționale, nu este configurată pentru a extrage astfel de detalii demografice.
Potrivit documentului transmis Camerei Deputaților, datele de statistică judiciară „se referă exclusiv la activitatea derulată la nivelul instanțelor naționale”, fiind introduse în sistem pe baza unui nomenclator. „Menționăm că în cadrul acestui sistem de raportare nu sunt disponibile date referitoare la situația victimelor sau referitoare la situația inculpaților, singurele rapoarte referitoare la persoane fiind cele privind situația persoanelor condamnate definitiv”, se precizează în adresa Ministerului Justiției.
Conform datelor parțiale furnizate, care vizează doar condamnările definitive între 2022 și primul trimestru din 2026, instanțele au pronunțat sentințe definitive pentru sute de persoane anual în cazuri de viol sau agresiune sexuală, însă fără a putea izola din sistem exact cazurile referitoare strict la noile încadrări pe grupe de vârstă la momentul comiterii faptelor.
Parchetul General: Datele sunt colectate „doar cumulat”
Nici la nivelul Ministerului Public situația statisticilor nu permite o analiză de finețe a fenomenului infracțional. Într-o adresă complementară semnată de Procurorul General al României, Cristina Chiriac, se menționează că formularele statistice actuale, reglementate printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM nr. 69/2014), prezintă lacune în raportarea noilor infracțiuni.
Conform Parchetului General, formularele utilizate „nu prevăd și colectarea de date referitoare la infracțiunea de folosire a prostituției infantile, prevăzută de art. 216^1 Cod penal, astfel încât nu putem furniza astfel de date”.
Mai mult, instituția a atras atenția asupra modului în care sunt înregistrate noile infracțiuni introduse prin Legea nr. 424/2023 (violul săvârșit asupra unui minor, agresiunea sexuală asupra unui minor și determinarea sau înlesnirea întreținerii de acte sexuale între minori). Procurorul General a explicat că „datele statistice referitoare la aceste infracțiuni sunt colectate începând cu anul 2024 doar cumulat. Prin urmare, nu pot fi comunicate date statistice defalcat pentru fiecare dintre aceste infracțiuni”.
În ceea ce privește o imagine la zi a situației pe anul în curs, Parchetul General a menționat că datele statistice aferente primului semestru al anului 2026 (1 ianuarie – 30 iunie) vor fi centralizate și disponibile abia „după 20.07.2026”.
