Premierul Ilie Bolojan a solicitat oficial ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, inițierea negocierilor cu Comisia Europeană pentru o creștere eșalonată a veniturilor pentru funcțiile de demnitate publică. Măsura este planificată pentru a fi inclusă în noua lege a salarizării unitare, care urmează să intre în vigoare începând cu anul 2027. Discuțiile vin într-un context fiscal restrictiv, în care Guvernul încearcă să echilibreze necesitatea de a menține venituri atractive pentru decidenții publici cu angajamentele de disciplină bugetară asumate în fața forurilor europene.
Într-o declarație recentă susținută în cadrul unei emisiuni la DigiFM, premierul Ilie Bolojan a explicat rațiunea din spatele acestei inițiative, subliniind faptul că veniturile acestei categorii ocupaționale au stagnat în ultima jumătate de deceniu.
„Salariile demnitarilor sunt înghețate de 5 ani”, a precizat premierul, argumentând că „anvelopa salariilor demnitarilor este foarte scăzută față de alte categorii ocupaționale, dar e un semnal”.
Conform perspectivei prezentate de șeful Executivului, includerea demnitarilor în noua lege a salarizării este necesară pentru a respecta „piramida funcțiilor publice”, asigurând o ierarhie logică a veniturilor în cadrul sistemului bugetar, unde responsabilitatea decizională ar trebui să fie corelată cu nivelul salarial.
Presiunea Comisiei Europene și strategia reducerii de costuri
Negocierile cu Comisia Europeană se anunță a fi complexe. În încercările anterioare ale Guvernului de a plasa anumite funcții sub o „umbrelă de austeritate” pentru a evita creșteri salariale, Bruxelles-ul a respins demersul. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat că oficialii europeni au impus aplicarea strictă și simultană a legii pentru toate categoriile de bugetari, blocând orice exceptare.
Pentru a răspunde acestor exigențe, Bolojan a sugerat și măsuri alternative de reducere a cheltuielilor în zona administrației centrale. „Reducerea numărului de parlamentari n-are reduce democrația, dar ar reduce cheltuielile”, a afirmat premierul, indicând faptul că eficientizarea aparatului de stat ar putea fi o cale de a compensa efortul bugetar necesar pentru noua grilă de salarizare.
Planurile Guvernului prevăd ca, începând cu anul 2027, noua lege a salarizării unitare să aducă modificări structurale ale veniturilor pentru miniștri, parlamentari și șeful statului.
Eșalonarea propusă de premierul Bolojan funcționează ca un mecanism de atenuare a impactului bugetar. Prin această abordare, Executivul încearcă să evite un șoc fiscal, sperând să obțină acceptul Comisiei Europene pentru un calendar de ajustări salariale care să nu pericliteze țintele de deficit asumate de România în cadrul planurilor de convergență.
