Cadrele didactice angajate cu normă întreagă care prestează și ore suplimentare în regim de plată cu ora au dreptul ca remunerația pentru concediul de odihnă și indemnizația de hrană să fie calculate ținând cont de ambele contracte. Aceasta este concluzia unei hotărâri pronunțate joi, 8 octombrie 2026, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), într-un dosar inițiat de un sindicat din județul Vaslui, decizie care arată că normele din România contravin legislației europene.
Cazul (C-706/23) a ajuns pe masa magistraților europeni în urma unui litigiu declanșat de Uniunea Sindicală „Didactica” Vaslui, care a reprezentat în instanță 14 angajați ai Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” din localitate. În perioada 2019-2022, profesorii respectivi au cumulat un contract pe perioadă nedeterminată cu normă întreagă și un contract cu fracțiune de normă pentru plata cu ora. Conducerea unității de învățământ le-a calculat drepturile salariale aferente concediului și indemnizației de hrană raportându-se exclusiv la contractul de bază, fără a lua în calcul veniturile obținute din activitatea suplimentară.
Concediul plătit trebuie să reflecte toate veniturile salariale
Judecătorii europeni au stabilit că practica din România este contrară dreptului comunitar. Potrivit deciziei CJUE, conceptul de „concediu plătit” presupune ca angajatul să beneficieze de menținerea unei remunerații comparabile cu cea pe care o încasează în perioadele în care lucrează efectiv.
Astfel, valoarea veniturilor primite de un profesor pentru concediu nu trebuie să fie inferioară mediei câștigurilor obișnuite obținute în timpul muncii. Instanța a subliniat că dreptul Uniunii Europene interzice reglementările naționale care exclud timpul lucrat și banii câștigați din al doilea contract la calculul indemnizației de concediu anual.
Indemnizația de hrană, acordată proporțional
O altă clarificare importantă adusă de CJUE vizează indemnizația de hrană. Curtea a decis că acest spor reprezintă o componentă a salariului (încadrată la „condiții de încadrare în muncă”), fiind acordată independent de costurile reale pentru alimente făcute de angajat.
Prin urmare, profesorii nu pot fi privați de această componentă salarială pentru activitatea desfășurată în regim de plată cu ora. Magistrații europeni au dispus ca indemnizația să fie plătită proporțional cu timpul muncit suplimentar, pe baza principiului „pro rata temporis”, iar valoarea acesteia să fie obligatoriu inclusă în calculul banilor oferiți pentru concediu.
Ordinele Ministerului Educației, invalidate de normele europene
Hotărârea CJUE răstoarnă o practică statuată în România prin două acte normative emise de Ministerul Educației (Ordinul nr. 5559/2011 și Ordinul nr. 4050/2021). Documentele prevedeau în mod expres că dascălii au dreptul la concediu plătit doar pentru funcția de bază.
În primă instanță, Tribunalul Vaslui a dat câștig de cauză profesorilor în primăvara anului 2023, înlăturând aplicarea acestor ordine ministeriale. Ulterior, școala a făcut apel, iar Curtea de Apel Iași a decis să solicite clarificări din partea CJUE privind interpretarea legislației privind plata concediului și a indemnizației de hrană în situațiile de cumul de norme.
În motivarea deciziei, Curtea de Justiție a respins argumentul conform căruia tratamentul salarial diferențiat ar fi justificat de necesitatea de a asigura continuitatea actului educațional. Instanța a precizat că profesorii la plata cu ora prestează o muncă identică cu cea de pe posturile vacante pe care le acoperă, neexistând motive pentru o salarizare inferioară.
Conform prevederilor legale, hotărârea nu le oferă profesorilor zile suplimentare de concediu de odihnă peste limita existentă, ci doar obligă angajatorii la recalcularea sumelor de bani cuvenite. Dosarul se va întoarce la Curtea de Apel Iași, care este obligată să emită o sentință respectând hotărârea CJUE. Conform comunicatului oficial al instituției, această decizie este obligatorie pentru toate instanțele naționale din statele membre care se vor confrunta cu spețe similare.
