Cum ții o ședință cu părinții după un caz de bullying: chemi poliția, aduni părinții copiilor cuminți și le ceri să limiteze telefonul la două ore. Părinții copiilor implicați nu vin

Un elev de clasa a V-a a fost agresat și umilit de colegi, iar școala a chemat poliția. A urmat o ședință cu părinții, la care au venit părinții copiilor cuminți. Părinții copiilor implicați în incident au lipsit, a povestit joi, 19 noiembrie, jurnalistul și comentatorul sportiv Paul Gabriel Andrei, care a fost în sală.

Postarea lui de pe Facebook a strâns peste 400 de reacții și zeci de comentarii în câteva ore. Autorul nu spune în ce școală s-a întâmplat. Nici nu contează prea mult: cazul se repetă, cu mici diferențe, în multe școli din țară. De aceea îl luăm ca studiu de caz. Într-o singură ședință, el arată unde se rupe legătura dintre școală și familie și ce instrumente are, de fapt, școala.

Elev singur pe treptele școlii, cu telefonul în mână, lângă un grup de colegi
La clasa a V-a din postarea lui Paul Gabriel Andrei, un copil a fost agresat și umilit de colegi, iar școala a chemat poliția.

Ce s-a spus în sala de clasă

Diriginta a pornit de la comportamentul clasei. Paul Gabriel Andrei descrie o clasă cu probleme de liniște și de disciplină, în care orice gest stârnește râsete, iar copiii cer să iasă la toaletă exact în timpul orelor.

Primul sfat al dirigintei a fost despre băuturi: „Posibil ca unii copii să vină deja agitați deoarece beau coca cola. Nu e bună la vârsta asta”. Al doilea a fost despre ecrane: „Încercați să nu îi mai lăsați atâtea ore pe telefon. Maxim două ore pe zi”. Al treilea le-a cerut părinților să vorbească mai mult cu copiii și să le explice că la școală vin să învețe și să asculte.

Paul Gabriel Andrei a aprobat partea cu telefonul și a propus ca niciun elev să nu mai iasă din oră. Apoi diriginta a spus că nu au venit toți părinții, iar părinții copiilor implicați în incident lipseau. Concluzia lui, spusă atunci în sală: „Deci ne-am adunat aici părinții celor care sunt cuminți ca să le spunem alor noștri să fie și mai cuminți”.

În postare, el scrie că profesorii sunt „legați de mâini și de picioare”. Copiii nu pot fi ținuți în frâu, susține el, câtă vreme părinții lor nu înțeleg cât de gravă e situația.

O ședință cu părinții fără părinții care trebuiau să fie acolo

Sub postare, mai mulți părinți au scris că au trăit același lucru. O mamă povestește o ședință despre bullying de anul trecut, la care părinții copilului agresiv nu au venit. Alții cer ca discuția cu acești părinți să o poarte protecția copilului, poliția sau asistența socială. Un comentator a luat apărarea părinților și a dat vina pe profesori, care pot convoca familia și nu o fac.

Paradoxul e simplu. La ședință vin părinții care oricum țin legătura cu școala. Sfaturile despre telefon, cola și disciplină ajung la ei. Părinții copiilor despre care se vorbea află, dacă află, din auzite.

Ce le cere legea părinților

De la anul școlar 2024–2025, fiecare părinte semnează cu școala un contract educațional. Printre obligațiile lui:

  • să participe, fizic sau online, la ședințele cu părinții;
  • să ia legătura cu dirigintele cel puțin o dată pe lună;
  • să asigure frecvența copilului la școală;
  • să înlocuiască sau să plătească bunurile stricate de copil.

Legea învățământului preuniversitar prevede o amendă de la 1.000 la 5.000 de lei pentru părintele care refuză să semneze contractul. Pentru părintele care l-a semnat și apoi nu vine la ședințe nu există o amendă anume. Regulamentul școlilor spune doar că inspectoratul poate dispune măsuri sau sancțiuni, fără să spună care. În practică, obligația de a veni la ședință stă pe hârtie, fără nimic care să o facă respectată.

Ce poate face școala cu elevii implicați

Școala are la dispoziție sancțiunile din lege. Pentru un elev de gimnaziu, ele merg, în ordine, de la ușor la greu:

  • observația individuală;
  • mustrarea scrisă;
  • retragerea bursei;
  • mutarea disciplinară în clasa paralelă, din aceeași școală;
  • suspendarea, pentru cel mult 5 zile lucrătoare odată și 15 pe an;
  • preavizul de exmatriculare și exmatricularea, doar în situații foarte grave, când prezența elevului îi pune în pericol pe ceilalți.

Aici se vede de ce lipsa părinților cântărește. Elevul e ascultat în prezența părinților, iar sancțiunea li se comunică în scris. Orice sancțiune se poate lega și de nota pentru comportament. Fără familie la masă, procedura merge mai greu și se oprește la o hârtie trimisă acasă.

Din septembrie 2023, școlile lucrează după o procedură pentru cazurile de violență. Fiecare școală are o comisie pentru prevenirea violenței, care a preluat sarcinile vechilor grupuri antibullying. Comisia trece fiecare caz într-un registru, cu data și ora la care au fost anunțați părinții. Victima și familia ei trebuie informate că pot primi sprijin psihologic. Elevii pot semnala și anonim un caz, prin „butonul roșu”.

În județul Iași, Poliția a înregistrat 83 de infracțiuni în școli și în jurul lor în 2025, față de 109 în 2024. În această toamnă, două cazuri din școlile județului, la Hârlău și la Ciurea, au ajuns pe masa polițiștilor.

Telefonul, cola și ce spun cifrele

Sfatul dirigintei, maximum două ore de telefon pe zi, e sub ce fac acum cei mai mulți copii de gimnaziu. Un sondaj Salvați Copiii publicat în mai 2026, pe 1.483 de copii între 9 și 17 ani, arată că 62% dintre ei stau pe internet trei ore sau mai mult pe zi. Unul din patru trece de șase ore.

Elev cu ghiozdanul în spate, uitându-se în telefon pe holul unei școli
Diriginta le-a cerut părinților să limiteze telefonul la două ore pe zi. Peste jumătate dintre copiii de gimnaziu stau online cel puțin trei ore.

Procentul crește cu vârsta:

  • la ciclul primar, peste trei ore pe zi online: 32%;
  • la gimnaziu: 57%;
  • la liceu: 73%.
Infografic cu orele petrecute online de copii și sfatul dat la o ședință cu părinții: maximum două ore pe zi
La gimnaziu, 57% dintre copii stau pe internet trei ore sau mai mult pe zi, arată sondajul Salvați Copiii din mai 2026.

În același sondaj, timpul petrecut direct cu familia e de una-două ore pe zi, în cel mai bun caz. Un copil din trei spune că ar vrea mai mult timp cu familia și mai mult timp afară.

Cola are și ea un loc în discuție. Din 2024, legea interzice vânzarea băuturilor energizante către minori. Băuturile răcoritoare cu cofeină, cum e cola, nu intră sub interdicție, iar cât beau copiii acasă rămâne decizia părinților.

Ce arată testele PISA despre clasele din România

Datele internaționale pun cazul în context. La testele PISA 2025, ale căror rezultate au fost publicate în această toamnă, 21% dintre elevii români de 15 ani au spus că au fost hărțuiți de colegi cel puțin de câteva ori pe lună. Media țărilor OCDE e de 20%. În România, fenomenul a rămas aproape la fel față de 2022, în timp ce în cele mai multe țări a crescut.

La disciplina din clasă, cifrele sunt mai bune decât media. 22% dintre elevii români spun că zgomotul și dezordinea perturbă orele, față de 31% în medie în OCDE. Clasa descrisă de Paul Gabriel Andrei nu e, deci, regula. E o clasă în care problema s-a strâns în jurul câtorva copii, iar familiile lor nu au venit la discuție.

Consilierul școlar, împărțit la sute de elevi

La ședință, Paul Gabriel Andrei a propus și o soluție medicală: „medic de familie, trimitere psihiatru, consiliere copil gratuită. Nu e nicio rușine să mergi nici la psiholog, nici la psihiatru”.

Drumul există. Copiii sunt asigurați medical fără să plătească contribuții, iar consultația la psihiatrie pediatrică, cu bilet de trimitere de la medicul de familie, e plătită de casa de asigurări. Problema e timpul de așteptare și faptul că trimiterea o cere tot părintele.

La școală, primul om la care ajunge un copil cu probleme e consilierul școlar. Legea spune că un consilier ar trebui să aibă cel mult 500 de elevi. În anul școlar 2025–2026, potrivit datelor Ministerului Educației, unui consilier din școli îi revin în medie 825 de elevi. La sate, un consilier ajunge să acopere între 1.200 și 2.000 de elevi, împărțit între mai multe școli.

Profesoară aplecată spre o elevă care scrie în bancă
Legea cere cel mult 500 de elevi pentru un consilier școlar. În realitate, unui consilier îi revin în medie 825.

În județul Iași există 137 de posturi de consilier școlar în școli, 80 la oraș și 57 la sat, plus 7 la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională. În municipiu, școlile au intrat în această toamnă într-un proiect pentru prevenirea bullyingului, „Clasa în care toți contează”.

Ce arată cazul de la clasa a V-a

Pusă cap la cap, ședința aceea arată trei lucruri. Toate instrumentele școlii trec prin părinți: ascultarea elevului, comunicarea sancțiunii, contractul educațional. Contractul îi obligă pe părinți să vină la ședințe, dar nu are nimic pentru cei care nu vin. Iar omul care ar putea lucra cu copilul, consilierul școlar, are de împărțit fiecare săptămână la sute de elevi.

Paul Gabriel Andrei și-a încheiat postarea cu o provocare: „Contraziceti-ma dacă puteți”. Cifrele nu îl contrazic. La ședința de la clasa a V-a, sfaturile despre telefon și cola au ajuns la părinții care le respectau deja.

Distribuie:

Alte știri

https://oradeiasi.ro/wp-content/uploads/2026/04/Family-Market_624x848-px.jpg

Mai multe articole pe aceeași temă
Conexe

Un șofer Bolt a împins cu mâna bariera de pe un drum de pământ din Vișan și a trecut cu mașina. Autorul filmării anunță...

Un șofer Bolt a împins cu mâna o barieră pe un drum de pământ din Vișan, Bârnova. Autorul filmării anunță plângere, comentatorii îi țin partea.

„Ce maniere delicate, ce uniforme frumoase”, scrie Cristi Danileț despre elevii live pe TikTok din clasă. În comentarii, necunoscuții le cer să-și dea bluza...

Cristi Danileț a publicat 11 clipuri cu elevi live pe TikTok din clasă. Străinii le cer în comentarii să-și dea bluza jos și întreabă la ce școală învață.

Pacienții vin la psiholog cu diagnosticul pus de ChatGPT: „Mi-a zis că am ADHD”. Psihoterapeuta Daniela Cracan spune că terapia decontată de casa de...

Psihoterapeuta Daniela Cracan spune la Focus pe Iași că pacienții vin cu diagnosticul de la ChatGPT, iar terapia decontată trece prin psihiatru.

Cum ratezi șase termene la depoul Dacia: Primăria Iași îl promitea gata în 2023, BERD în 2024, iar Chirica anunța lucrări din primăvara lui...

Depoul Dacia, promis de Primăria Iași pentru 2023, are fundații în 2026. Banii PNRR s-au pierdut, iar devizul a urcat la 417,5 milioane de lei.