În contextul în care rata de părăsire timpurie a școlii continuă să afecteze piața muncii din România, o dezbatere recentă organizată la Senat a propus o schimbare de perspectivă: programul de masă caldă pentru elevi este analizat nu doar ca o măsură de asistență socială, ci ca o investiție în securitatea economică pe termen lung. Reuniunea comisiilor senatoriale de Educație, Muncă și Economie cu reprezentanții Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și ai Cancelariei Prim-Ministrului evidențiază necesitatea unei reforme a mecanismelor de finanțare pentru programul „Masă sănătoasă”. În lipsa acestei recalibrări, experții avertizează asupra riscului accentuării deficitului de forță de muncă calificată în următorul deceniu.
Abandonul școlar și corelația cu lipsa resurselor de bază
Datele din teren arată că abandonul școlar este strâns legat de factori socio-economici. În comunitățile vulnerabile, inclusiv în numeroase comune din județul Iași și regiunea Moldovei, renunțarea la cursuri este determinată frecvent de lipsa resurselor materiale de bază, și mai puțin de factori ce țin de capacitatea de învățare a elevilor.
Studiile de impact prezentate în cadrul dezbaterii parlamentare de către reprezentanții societății civile indică o îmbunătățire a indicatorilor educaționali în comunitățile vulnerabile unde s-au implementat programe de nutriție școlară:
- Stabilizarea prezenței: Pentru familiile cu venituri reduse, asigurarea unei mese gratuite la școală funcționează ca un stimulent financiar indirect, contribuind la reducerea absenteismului.
- Performanța cognitivă: Nutriția adecvată influențează direct capacitatea de concentrare. Asigurarea aportului caloric necesar a fost asociată cu o creștere a indicilor de atenție și o ușoară îmbunătățire a rezultatelor școlare.
- Echitate socială: Mediul școlar oferă un cadru de sprijin constant, atenuând o parte din disparitățile generate de nivelul de venit al familiilor.
Sustenabilitatea programului și exercițiul financiar european 2028-2034
O provocare majoră identificată de administrația centrală este asigurarea sustenabilității financiare a acestor inițiative, demers catalogat de reprezentanții Guvernului drept „o soluție fundamentală pentru educație, protecție socială și economie”.
Pentru transformarea acestor măsuri fragmentate în politici publice pe termen lung, este necesară o adaptare a cadrului european. Prezentă la discuții, Luciana Antoci, Consilier de Stat pe probleme de educație în Cancelaria Prim-Ministrului, a subliniat imperativul negocierilor viitoare pentru bugetul european: „Am evidențiat toate programele ample de alimentație sănătoasă derulate în școlile din România, atât cu fonduri guvernamentale, cât și cu finanțare din partea europeană, subliniind nevoia de a recalibra cadrul de reglementare în care se desfășoară Comisia Europeană acum Programul pentru școlile din România, astfel încât să absoarbă mai multă dimensiunea României [pentru] exercițiul financiar 2028-2034.”
Astfel, obiectivul pe termen mediu este ca acest cadru de reglementare să reflecte indicatorii socio-economici reali din România. Negocierile de la Bruxelles ar urma să vizeze obținerea unor reguli mai flexibile și a unor fonduri adaptate specificului mediului rural românesc, caracterizat de distanțe mari între localități și deficite de infrastructură școlară.
Impactul pe termen lung asupra pieței muncii și interesul mediului de afaceri
Participarea AmCham și a Comisiei economice din Senat la discuții subliniază impactul economic al fenomenului. Părăsirea timpurie a școlii generează costuri de oportunitate semnificative pentru Produsul Intern Brut (PIB) național.
Statisticile arată că persoanele care abandonează devreme sistemul educațional au o probabilitate mai mare de a necesita asistență socială sau de a activa în sectoare cu valoare adăugată scăzută. În contextul în care economia României înregistrează un deficit constant de personal calificat – compensat parțial prin atragerea anuală a zeci de mii de lucrători extracomunitari – menținerea copiilor în sistemul educațional capătă valențe economice strategice.
Modalitatea de extindere a programului „Masă sănătoasă” cu prioritate către zonele defavorizate va depinde de viitoarele alocări bugetare. Analizele prezentate indică, însă, un consens în rândul decidenților și al mediului de afaceri: investiția actuală într-un program național de masă școlară este semnificativ mai mică în comparație cu costurile economice și sociale generate pe termen lung de abandonul școlar și integrarea deficitară pe piața muncii.
