În contextul schimbărilor administrative recente de la nivelul Ministerului Educației și al expirării a peste 60% dintre mandatele conducerilor școlare la începutul acestui an, Guvernul pregătește o nouă metodologie de evaluare. Noul val de concursuri pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, programat pentru primăvara anului 2026, va introduce criterii de selecție actualizate. Luciana Antoci, consilier pe educație la cancelaria premierului Ilie Bolojan, a explicat recent că sistemul va face tranziția de la un management axat pe raportări administrative către un profil conectat la comunitate, cu abilități analitice și orientat către interesele elevului. Iată ce presupune concret această direcție pentru unitățile de învățământ.
În prezent, în absența unui calendar clar pentru noile concursuri, inspectoratele școlare județene au asigurat continuitatea la nivelul conducerilor școlare prin proceduri specifice de interimat. O analiză recentă a platformei Edupedu.ro indică faptul că fișele de evaluare folosite în prezent pentru deciziile de prelungire a mandatelor tind să prioritizeze capacitatea managerilor de a răspunde prompt la solicitările inspectoratelor, de a gestiona tensiunile interne și de a menține stabilitatea instituțională. Declarațiile Lucianei Antoci, făcute pe 4 martie la postul Prima News, indică o modificare iminentă a acestor criterii de selecție: „Directorii din toamna anului 2026 nu vor mai semăna cu directorii din 2021”.
Formarea inițială în managementul educațional: o cerință absentă în România
O diferență structurală a sistemului educațional românesc, punctată de reprezentanta Guvernului, este lipsa obligativității formării inițiale specifice pentru funcția de conducere. Spre deosebire de alte state europene, legislația din România nu impune deținerea unui master în management educațional pentru ocuparea postului de director. „Din păcate, în sistemul de educație din România, ocuparea poziției de director nu presupune și parcurgerea unei formări inițiale în acest sens […] însă asta nu înseamnă că nu putem identifica în sistem oameni foarte aplecați, cu reale competențe manageriale”, a precizat Luciana Antoci, Consilier de Stat pe probleme de educație.
Pentru a corela cerințele postului cu realitatea din teren, viitoarele reglementări vizează și adaptarea normei didactice obligatorii pentru directori. Această măsură va lua în calcul diferențele de complexitate managerială, cum ar fi gestionarea unei școli cu 400 de elevi comparativ cu administrarea unui colegiu național cu 1.500 de elevi.
Potrivit viziunii expuse de consilierul premierului, viitorul profil de director va fi definit pe baza a trei competențe esențiale:
- Cunoașterea și integrarea în comunitate: Capacitatea de a evalua resursele și nevoile organizației interne și de a colabora eficient cu autoritățile publice locale și cu mediul de afaceri. Obiectivul este atragerea de suport și finanțări complementare celor alocate direct de la bugetul de stat.
- Capacitatea analitică și de cuantificare: Luarea deciziilor manageriale pe baza datelor concrete. Acest lucru presupune măsurarea precisă a riscului de abandon școlar, monitorizarea rutelor educaționale ale elevilor și evaluarea obiectivă a gradului de satisfacție al părinților în relația cu instituția de învățământ.
- Centrarea deciziei pe nevoile elevului: Orientarea actului decizional exclusiv către interesul primar al elevului. Conform noii viziuni, nevoile beneficiarilor direcți ai educației trebuie să primeze în fața intereselor celorlalți actori educaționali (profesori, părinți sau alți angajați).
Noua abordare propusă pentru 2026 vizează redefinirea priorităților în managementul școlar. Luciana Antoci a concluzionat că „directorul trebuie să fie, în primul rând, directorul elevului”, subliniind că eficiența unei școli se reflectă în capacitatea de a forma tineri echilibrați emoțional, social și pregătiți pentru integrarea pe piața muncii. Rămâne de urmărit publicarea viitoarelor metodologii de concurs pentru a analiza modul exact în care aceste direcții strategice vor fi transpuse în grile de evaluare obiective, aplicabile la nivel național.
